Statul Islamic revendică atentatul sinucigaş din Pakistan / Bilanţul victimelor, 54 de morţi, dintre care 23 de minori, și peste 100 de răniți

Bilanţul atentatului sinucigaş comis în Pakistan la un miting politic, cu câteva luni înaintea unor alegeri – revendicat de către gruparea Statul Islamic (SI) – creşte la 54 de morţi, inclusiv 23 de minori, relatează AFP conform news.ro

Aproximativ 400 de simpatizanţi ai Partidului Jamiat Ulema-e-Islam (JUI-F, religios, conservator), aliat al şefului coaliţiei guvernamentale, participau la începutul unor discursuri, în momentul în care atacatorul s-a detonat în apropierea scenei.

Un oficial de rang înalt de la Departamentul luptei împotriva terorismului (CDT), Shaukat Abbas, a declarat AFP că au fost ucise 54 de persoane – dintre care 23 erau în vârstă de mai puţin de 18 ani. Peste 100 de persoane au fost rănite.

”Am trăit scene teribile: corpuri fără viaţă împrăştiate pe jos, în timp ce oameni ţipau după ajutor”, declară AFP Fazal Aman, care se afla în apropierea locului exploziei.

Atentatul a avut loc în oraşul Khar, în districtul Bajaur (nord-vest), la 45 de kilometri de frontiera cu Afganistanul.

Luni, Statul Islamic a revendicat atentatul.

”Un kamikaze din Statul Islamic şi-a detonat vesta explozivă în mijlocul mulţimii, la Khar”, anunţă într-un comunicat organul de propagandă al grupării jihadiste, Amaq.

Secţiunea locală a SI a luat deja ca ţintă adunări şi lideri JUI-F.

Luni, încălţăminte şi bonete de rugăciune pătate de sânge zăceau în continuare pe jos, dar şi şuruburi de oţel şi bile de rulmenţi provenind din vesta purtată de către autorul atentatului. Fâşii de carne umană se aflau pe jos la 30 de metri de locul unde atacatorul kamikaze şi-a detonat dispozitivul exploziv.

Acest atentat alimentează temeri cu privire la o perioadă electorală sângeroasă în Pakistan, în care are loc o gravă criză politică după înlăturarea premierului Imran Khan din post, în aprilie 2022.

Guvernul pakistanez urmează să fie dizolvat peste două săptămâni, iar alegeri sunt prevăzute la mijlocul lui noiembrie.

Liderul JUI-F, Fazlur Rehman, un fundamentalist islamist care a promovat în ultimii ani aplicarea shariei (legea islamică), încearcă să se arate mai moderat şi să forjeze o alianţă cu rivali laici.

În trecut, el a facilitat negocieri între Guvern şi talibani pakistanezi din cadrul Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), o grupare distinctă de talibanii afgani, dar cu aceeaşi ideologie islamistă.

Anul trecut, SI a anunţat că se află la originea unor atacuri vizând locuri ale unor erudiţi religioşi afiliaţi acestui partid, care dispune de o vastă reţea de moschei şi şcoli coranice în nordul şi vestul Pakistanului.

SI acuză JUI-F de ipocrizie, din cauză că a susţinut guverne succesive şi armata pakistaneză.

În pofida capacităţii de a mobiliza zeci de mii de elevi religioşi, JUI-F nu a adunat niciodată o susţinere suficientă pentru a conduce singur, însă este un aliat-cheie în formarea oricărei coaliţii.

Explozia este ”o tentativă de slăbire a democraţiei”, a reacţionat o purtătoare de cuvânt a şefului doplomaţiei Uniunii Europene (UE) Joseph Borrell.

Atacurile în Pakistan s-au multiplicat după preluarea puterii în Afganistan de către talibani, în august 2021, şi după sfârşitul unui armistiţiu, în noiembrie, între gruparea talibană palistaneză Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP) şi Guvernul pakistanez.