Steagul suedez a fost arborat la sediul NATO / Toate țările riverane Mării Baltice, cu excepția Rusiei, sunt acum membre ale Alianței

Drapelul Suediei, care a devenit al 32-lea membru al NATO, va fi arborat luni la sediul NATO, punctul culminant al unui lung parcurs pentru această țară scandinavă și dovada, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

BREAKING:

The Swedish flag has been hoisted in front of NATO’s HQ in Brussels.

Crown Princess Victoria is present, singing the National anthem.

Welcome to NATO Sweden!

🇸🇪 pic.twitter.com/Q6sNNW9W2f

— Visegrád 24 (@visegrad24) March 11, 2024

„NATO este mai mare și mai puternică”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu puțin timp înainte de ridicarea steagului suedez albastru și galben, care va flutura de acum înainte alături de celelalte 31 într-un cerc vast în fața clădirii impunătoare a Alianței de la Bruxelles.

„Când președintele Putin și-a lansat invazia (din Ucraina) în urmă cu doi ani, el a vrut mai puțin NATO și mai mult control asupra vecinilor săi. A vrut să distrugă Ucraina ca stat suveran. Dar a eșuat”, a declarat el în prezența premierului suedez Ulf Kristersson.

După invazia rusă în Ucraina la 24 februarie 2022, Suedia a ales să abandoneze două secole de neutralitate și nealiniere militară pentru a se alătura celei mai puternice alianțe militare din lume.

Joi, Ulf Kristersson i-a înmânat secretarului de stat american Antony Blinken documentele oficiale care consfințesc apartenența țării sale la Alianța Atlantică. Statele Unite sunt depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat în capitala americană în 1949.

Ratificarea acestei aderări a fost obținută cu greu, în urma unor negocieri îndelungate cu anumiți membri ai Alianței.

“Renunțarea nu înseamnă pace”

În cadrul unei conferințe de presă, Stoltenberg a subliniat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina.

„Președintele Putin a început acest război și l-ar putea încheia astăzi. Dar Ucraina nu are această opțiune. Capitularea nu înseamnă pace”, a insistat el.

„Trebuie să continuăm să întărim Ucraina pentru a-i arăta președintelui Putin că nu va obține ceea ce vrea pe câmpul de luptă și că trebuie să se așeze la masa negocierilor”, a continuat el, reafirmând totodată că Kievul este „mai aproape ca niciodată” de aderarea la NATO.

Odată cu aderarea Suediei, după cea a Finlandei, toate țările riverane Mării Baltice, cu excepția Rusiei, sunt acum membre ale Alianței Atlantice.

Deși aceste două țări sunt apropiate din punct de vedere militar de Statele Unite prin apartenența lor la Uniunea Europeană, ele au preferat, din punct de vedere istoric, să rămână în afara Alianței, care a fost formată în timpul Războiului Rece pentru a face față Uniunii Sovietice.

Suedia se bucură acum de protecția articolului 5, „garantarea deplină a libertății și securității” membrilor săi.

Piatra de temelie a Alianței, aceasta obligă fiecare țară din Alianță să vină în ajutor în cazul unui atac împotriva unuia sau mai multor membri ai săi. A fost folosită o singură dată, după atacurile de la 11 septembrie 2001.

Fostă țară neutră, Suedia contribuie totuși cu forțe armate performante și cu o industrie de apărare de ultimă generație.

Finlanda a obținut aderarea la Alianță în aprilie, dar procesul de aderare a Suediei a fost marcat de negocieri cu Turcia, care a acuzat țara scandinavă de clemență față de militanții kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, unii dintre ei fiind considerați de Ankara „teroriști”.

De asemenea, Suedia a trebuit să se confrunte cu reticența premierului ungar. Deși Viktor Orban își dăduse de mult timp acordul de principiu, înainte de a finaliza procesul, el a cerut „respect” din partea Stockholmului, după ani de zile în care i-a „denigrat” politicile.