INTERVIU Ștefan Dascălu: Varianta Coronavirus Omicron mai infecțioasă decât Delta, dar mai blândă – o armă cu două tăișuri

Mai multe studii în Africa de Sud și Marea Britanie au arătat că tulpina Omicron este mult mai infecțioasă decât varianta Delta, dar în același timp riscul de spitalizare cu Covid în varianta Omicron este mai redus decât în cazul Delta. Cum trebuie interpretate rezultatele aceste rezultate publicate în ultima săptămână. Imunologul Ștefan Dascălu, doctorand al Universității Oxford a explicat într-un interviu în exclusivitate la G4Media:

Ștefan Dascălu: Aici este o sabie cu dublu tăiș, pentru că pe lângă această simptomatologie aparent mai ușoară, avem o infecțiozitate mult, mult mai mare. Până la urmă și simptomatologia este direct corelată cu riscul de spitalizare, cu severitatea simptomelor cauzate. Poți ajunge la spital chiar și de la o tuse extrem de severă care te pune în genunchi, or în acest sens ne referim la simptomatologia mai blândă care duce la o rată de spitalizare mai scăzută și implicit o rată de deces mai scăzută.

Faptul că această tulpină are o infecțiozitate mult mai mare și vorbim de patru, cinci, poate șase ori mai mare (Studiul Imperial College de săptămâna trecută arată o infecțiozitate în medie mai mare de 5,4 ori la Omicron decât la Delta n.r.). Ceea ce vedem totuși la nivel epidemiologic, nu doar în aceste studii care au fost publicate, ci și în timp real, nu doar în Marea Britanie, dar și în alte țări, este că rata de înlocuire a tulpinii Delta de această nouă variantă Omicron este foarte, foarte mare.

Aceste fenomene implică practic două lucruri: atât că reinfecția cu Coronavirus este foarte probabilă, iar în același timp faptul că virusul care este mult mai infecțios are o rată de ataca populației mult mai mare.

Or, chiar dacă simptomatologia este blândă, dacă ne gândim în termeni de sănătate publică și privind la nivelul populației, chiar dacă va cauza mai puține cazuri severe, dacă infectează în aceeași unitate de timp de patru ori mai mulți oameni decât ar fi infectat în mod normal și chiar dacă va cauza de două ori mai puține spitalizări, vedem că practic presiunea asupra sistemului de sănătate poate fi practic mai mare: scade numărul de cazuri de spitalizare, dar sunt infectați mai mulți oameni.

Reporter: Dar aici intervine și o altă variabilă în ecuație: vaccinările. Ce impact pot avea acestea asupra tabloului global?

Ștefan Dascălu: Deocamdată studiile care s-au efectuat pe tulpina Omicron nu sunt încurajatoare în sensul că două doze de vaccin pierd foarte mult din capacitatea de neutralizare față de tulpina Omicron. Trei doze își mențin o pertinență, dar scade și aceasta foarte mult în comparație cu protecția oferită împotriva tulpinii Delta.

Acum evident că aceste studii din Marea Britanie care s-au uitat și la populația vaccinată au arătat practic eficacitatea vaccinării în contextul infectării cu Omicron, deci practic și persoanele vaccinate au o rată mult mai scăzută, un risc mult mai scăzut de a face o simptomatologie severă și de a fi spitalizate și implicit de a deceda în urma infecției cu această nouă tulpină.

Raportând la numărul populației, observăm că numărul de cazuri severe și decese este foarte mic comparativ cu alte infecții virale sau bacteriene au infectat și au omorât oameni de-a lungul istoriei.

Aici ne referim la măsurile de sănătate publică și de ce practic a fost blocată societatea noastră timp de un an și jumătate, mai mult la început când au fost instituite acele carantine extrem de stricte și nu numai atunci, în primul rând pentru că presiunea exercitată asupra sistemului sanitar de acei puțini care ajung să facă forme severe reușește să blocheze întregul sistem sanitar. Iar această nouă variantă fiind mult, mult mai infecțioasă poate cauza probleme mari sistemului sanitar, cel puțin pe termen scurt.

Reporter: Ce răspuns dați acelora care referindu-se la studiul din Africa de Sud care spun: iată, ce bine că populația a obținut imunitate colectivă (de turmă) 70% cu infecție prealabilă, pentru că nu au fost vaccinați?

Ștefan Dascălu: În Africa de Sud vorbim despre parametri demografici extrem de diferiți. Populația din Africa de Sud este mult mai tânără decât cea din majoritatea țărilor europene sau occidentale în general. Deci, doar acest factor suprapus infecțiilor Covid-19 va rezulta într-o simptomatologie mult mai ușoară și o rată mai scăzută a deceselor.

În  Africa sub-sahariană foarte mulți oameni s-au infectat, nefiind vaccinați, iar acest lucru a dus într-adevăr la un număr mai redus de spitalizări și decese, deși accesul la îngrijiri medicale a fost mult mai precar în anumite zone și acolo s-au înregistrat decese mai multe. Din păcate acești parametri demografici nu sunt valabili în Europa, populația fiind aici mult îmbătrânită.

Reporter: Cu alte cuvinte, dacă în Europa rata vaccinării ar fi fost mai redusă, mortalitatea ar fi fost mult mai redusă ca în Africa de Sud?

Ștefan Dascălu: Absolut. Nu trebuie să ne uităm departe, ne uităm România, care având a doua cea mai scăzută rată de vaccinare din Uniunea Europeană după vecinii bulgari, a avut cea mai mare la nivel global, aproape, fiind depășită doar de un mic stat din Caraibe, cu o populație de sub 100.000.

Până la urmă, România a fost versiunea Africii de Sud și a Africii sub-sahariene în Europa pentru că românii s-au imunizat natural, cu prețul multor morți și a unor sechele pe care mulți le resimt și azi după aproape doi ani de la prima infecție.

Reporter: Zice un politican al momentului din România: “Imunitatea colectivă se câștigă cu morți, ca și libertatea în 1989”. Cum răspundeți acestei afirmații?

Ștefan Dascălu: Sunt morții pe care individul respectiv și mulți alții ca el ar trebui să-i poarte pe conștiință. Din păcate foarte mulți oameni au crezut aceste dezinformări și fake news care au fost propovăduite de la nivel înalt, din parlament, din sferele acestea de influență asupra populației și dând crezare unor astfel de dezinformări au dus la deces și la sechele, până la urmă.

Sunt foarte mulți oameni care au căzut pradă acestor mizerii, iar acești dezinformatori în lipsa lor de empatie, de înțelegere și în analfabetismul lor științific și funcțional, în general, pentru că nu se limitează doar la analfabetismul științific în acest caz, prin acțiunile lor și prin circul făcut de ei zilnic, atât în parlament, cât și în alte sfere publice, produc această neîncredere și care în ultimă instanță se traduce în moarte.