Ștergerea „reclamelor politice” online a provocat în România o reacție adversă – Analiză Balkan Insight

O ordonanță recentă care permite ștergerea de pe rețelele sociale a postărilor catalogate drept reclamă politică neautorizată în cursul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale a stârnit critici, fiind considerată un „pericol la adresa democrației”, arată o analiză a publicației Balkan Insight, citată de Rador.

Aproximativ 620 de postări au fost șterse de pe marile rețele sociale în primele două săptămâni ale campaniei prezidențiale din România deoarece au fost clasificate drept publicitate politică neautorizată, pe baza unei legi noi controversate despre care opozanții afirmă că amenință libertatea de exprimare.

Ștergerile au fost inițiate de Biroul Electoral Central al României, BEC, pe baza unei ordonanțe de urgență recente care vizează combaterea manipulării online și aplicarea unor reguli mai stricte de campanie în spațiul digital. Meta, care deține Facebook și Instagram, a răspuns rapid la solicitările BEC, la fel ca TikTok și YouTube.

Ordonanța adoptată anul acesta impune ca orice conținut politic, inclusiv postările, clipurile și memele sponsorizate, să fie etichetate clar și publicate exclusiv în cursul perioadei oficiale de campanie.

Oficialii spun că regulamentul e conceput pentru a proteja integritatea procesului electoral de informarea eronată pe internet și de interferența străină.

Peisajul politic al României a fost deosebit de instabil în ultimele luni. Alegerile prezidențiale, a căror perioadă de campanie se desfășoară între 4 aprilie și 3 mai, constituie o repetare a scrutinului precedent din decembrie, anulat după ce instanțele au asociat campania candidatului populist filorus Călin Georgescu cu teme extremiste și cu suspiciuni de influență străină.

Însă implementarea noii legi a atras critici dure după ce s-a constatat că peste 150 de postări șterse le aparțineau unor oameni fără vreo afiliere politică.

Printre ele și mai multe postări ale fostului judecător și activist civic Cristi Danileț. Mesajele lui pe Facebook, care exprimau preferințe de vot și criticau diverși candidați, au fost clasificate de BEC drept „publicitate politică”, iar Danileț a fost etichetat drept „actor politic”, fapt care a dus la ștergerea postărilor lui.

Danileț a contestat decizia, insistând că nu are legături cu nici un partid ori candidat. „Nu am nici o legătură cu nimeni, nici candidați, nici partide politice. I-am criticat în mod deschis pe toți candidații, indiferent de afiliere. Autoritățile interpretează și aplică greșit legea”, a declarat el într-o postare pe Facebook, adăugând că astfel de măsuri descurajează implicarea civică și dezbaterea publică.

În apărarea sa, BEC a declarat că măsura nu e menită să reducă la tăcere voci, ci să creeze un mediu de campanie echitabil și reglementat. „Aceleași reguli care li se aplică televiziunii și presei scrise trebuie să li se aplice acum și platformelor digitale”, a declarat un purtător de cuvânt la începutul acestei săptămâni.

Mulți experți rămân sceptici. Septimius Pirvu, specialist în programe electorale, a remarcat că, deși regulamentul urmărește armonizarea cu standardele europene, formularea lui vagă lasă loc de excese.

„Pentru a justifica ștergerea postărilor, BEC trebuie să demonstreze că acestea sunt reclame plătite, nemarcate – lucru pe care instrumentele de transparență ale Facebook îl pot verifica, dar care este mai greu de evaluat pe platforme precum TikTok”, a declarat el.

Pirvu și-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la etichetarea de către BEC a unor conturi de utilizator ca fiind parte a unor „campanii structurate”, fără a furniza însă și probe suficiente.

Voci chiar mai critice, printre care jurnaliști și organisme de monitorizare ale societății civile, au denunțat noua măsură drept o amenințare gravă la adresa discursului democratic [exprimării libere – n.trad.].

„Acțiunile BEC sunt disproporționate și periculoase pentru democrație”, a declarat pentru BIRN Cristian Pantazi, editor la G4Media. „Acest lucru stabilește un precedent îngrijorător în care statul restricționează libertatea de exprimare sub pretextul reglementării campaniilor.”

Alegerile prezidențiale repetate din România vor avea două tururi, începând cu 4 mai. Sunt 11 candidați. Ultimele sondaje îi plasează în frunte pe liderul extremei drepte George Simion, candidatul independent și primarul Bucureștilor Nicușor Dan, respectiv Crin Antonescu din partea coaliției de guvernare pro-UE.

Conform Constituției României președintele țării deține o autoritate semnificativă, inclusiv asupra politicii externe, apărării și desemnării premierului.

Articol de Marian Chiriac / Traducere: Andrei Suba