Știați că Mircea Geoană…? 

De când s-a decis să candideze la președinția României, acum mai bine de un an, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, bate România în lung și în lat ca un soldățel fără armată, decis să cucerească de unul singur cea mai înaltă funcție în stat din poziția de independent. De la bun început, marea problema a lui Geoană a fost că joacă incorect. Își face campanie electorală în România în costum de înalt oficial NATO. O scamatorie tipic românească, acceptată cu suspect de multă ușurință în cartierul general de la Bruxelles.

Geoană se folosește din plin de imaginea Alianței (și de resursele ei) pentru a șterge cu buretele anii lungi petrecuți în politica românească și pentru a pretinde că este cu totul altceva. Cei mai tineri chiar cred că Geoană, altfel un diplomat talentat, este altceva decât Ciolacu, Ciucă, Simion, Lasconi sau cine vreți dvs. Vorbește bine, în propoziții lungi și alambicate, pline de locuri comune și goale de conținut. Ca un diplomat școlit și experimentat ce este, le zice excelent, dar nu spune mai nimic. Prin antiteză cu ceilalți, Mircea Geoană pare totuși singura opține rezonabilă. Cei mai tineri nu știu mai nimic despre trecutul politic al lui Mircea Goeană. Cei care știu, au uitat în timp detalii esențiale.

Mircea Geoană ar fi avut în plan să demisioneze din funcția de secretar general adjunct al NATO imediat după summit-ul de la Washington, dacă alegerile prezidențiale urmau să aibă loc în septembrie, și să intre în cursa electorală. După ce alegerile au fost stabilite pentru data de 24 noiembrie, respectiv 8 decembrie, Geoană și-ar fi refăcut strategia și ar intenționa să-și ducă mandatul la NATO până la capăt, adică până în octombrie.

Dar funcția nu-l împiedică să-și vadă de campania electorală în țară. La sfârșitul săptămânii s-a aflat la Colonești, un sat din Olt, unde este cetățean de onoare. Prezent la zilele comunei, Geoană a avut parte de huiduieli atunci când a vrut să ia cuvântul pe scenă, potrivit presei locale. Geoană și-a intensificat și aparițiile online. A fost invitat la podcastul lui George Buhnici și la un interviu la Fanatik.

În acest moment este utilă o mică incursiune în timp. Dacă tot candidează incognito, cine se ascunde totuși în spatele uniformei? Ce a făcut Mircea Geoană în politica românească înainte de a ajunge la NATO, în urmă cu cinci ani? Este suficient să întredeschizi puțin ușa șifonierului cu amintiri. Din el cade nu un schelet, ci un cimitir întreg.

Înapoi în timp. Știați că Mircea Geoană?…

• A fost cel mai longeviv lider PSD. Departe de imaginea de independent pe care vrea să o proiecteze azi, Geoană a condus cel mai mare partid din România din aprilie 2005 până în februarie 2010.
• A fost exclus din PSD de două ori. O performanță unică în politica românească. După ce a pierdut alegerile prezidențiale în 2009, Mircea Geoană a pierdut și șefia partidului, iar în 2011, pe fondul unui conflict cu președintele Victor Ponta, a fost exclus de Comitetul Executiv Național, notează Adevărul.ro într-un profil de candidat.
• I-a mulțumit lui Constantinescu că a scăpat România de PSD. Cu zece ani înainte de a ajunge liderul PSD, Mircea Geoană i-a trimis in 1996 o scrisoare fostului președinte Emil Constantinescu, prin care ii multumea că a scăpat România de Ion Iliescu și de PSD. Geoană, pe atunci ambasador la Washington urmărea cu această scrisoare să-și păstreze funcția și în noul regim. Pe Iliescu îl numea „cancerul democrației românești” și se declara fericit că „am scăpat de stafiile trecutului comunist”.  (Detalii aici)
• A pierdut două competiții electorale majore: primăria Capitalei 2004 în fața lui Traian Băsescu și alegerile prezidențiale din 2009, tot în fața lui  Traian Băsescu. În 2004, Geoană a luat 29% în timp ce Băsescu a câștigat Bucureștiul cu 60%, diferența de procente revenind altor candidați. Alegerile prezidențiale le-a pierdut la o diferență de doar 0,33%.
• ”A fost președinte” pentru doar câteva ore după turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2009. S-a bucurat în văzul întregii țări și i-a mulțumit soției sale după ce un sondaj exit-poll l-a dat câștigător în fața lui Traian Băsescu, dar după numărarea voturilor s-a dovedit că a pierdut alegerile. Vezi mai jos imaginile din 2009:

• Și-a făcut partid împreună cu Marian Vanghelie, anchetat ulterior pentru cea mai mare mită din istoria DNA: 30 de milioane de euro. Geoană a înființat împreună cu Vanghelie în 2015 partidul România Noastră.
• Este probabil singurul lider NATO cu bunuri puse sub sechestru. În timpul procesului în care Marian Vanghelie era judecat pentru corupție, Geoană a dezvăluit că a primit, de la fostul primar al Sectorului 5, trei ceasuri scumpe în valoare de aproximativ 100.000 de euro. Conform anchetatorilor, cele trei ceasuri de lux au fost achiziționate de Marian Vanghelie dintr-o mită de câteva zeci de milioane de euro. Geoană a admis că a primit ceasurile scumpe de la Marian Vanghelie, însă a precizat că nu i s-a solicitat niciun favor în schimbul lor. Ceasurile primite de Geoană și alte bunuri aparținând lui Vanghelie au fost puse sub sechestru de magistrații de la Curtea de Apel, în Mai 2022. În acel moment, Geoană era deja secretar general adjunct NATO. (Sursa: EVZ)
• Este probabil singurul lider de partid filmat în timp ce ia bani, cinci mii de euro pentru un loc eligibil pe listele parlamentare din 2008. Ana Birchall a negat că ar fi vorba despre ea: ”Orice alte speculatii pe acest subiect sunt tendentioase si neconforme cu realitatea. Precizez ca toate sumele donate catre PSD au fost legal inregistrate si publicate in Monitorul Oficial nr 215 din aprilie 2009”, a scris Birchall după apariția scandalului.
  

• Vizita secretă la Moscova. În noiembrie 2009, am dezvăluit că Mircea Geoană, pe atunci lider PSD și candidat la prezidențiale,  a efectuat pe 27 aprilie 2009 o vizită privată la Moscova, unde s-a întâlnit în secret cu unul dintre consilierii președintelui Medvedev. Întâlnirea ar fi fost aranjată de Boris Golovin, om de afaceri cu interese în domeniul energetic din România, despre care presa a scris că ar fi ex-ofiter GRU. (Detalii pe Hotnews.ro)
• Geoană în telegramele Wikileaks: ”mare experiență în politica externă, dar puțină substanță”. Subiectul telegramei consultate de HotNews.ro și publicată în martie 2011: „Alegerile prezidențiale din România: Candidatul favorit Mircea Geoană – cu mare experiență în politică externă, dar puțină substanță”. „Un și mai mare mister este modul în care Geoană abordează Rusia. Geoană l-a criticat public pe Băsescu pentru o poziție prea dură față de Moscova, argumentând că Guvernul României trebuie să nu permită ca disputele din politica externă pe anumite subiecte să împiedice un dialog pe alte chestiuni. Deși Geoană s-a confruntat cu critici după dezvăluirea a două vizite secrete la Moscova în 2009, campania sa nu a fost afectată de subiect. Călătoria cea mai recent dezvăluită a implicat faptul că Geoană s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vântu”, se arată într-o telegramă clasificată secretă, transmisă de Ambasada SUA la București în 2009.
• Vizita la mogulul Sorin Ovidiu Vântu, condamat ulterior în dosarul prăbușirii Fondului Național de Investiții (FNI). Pe data de 3 decembrie 2009, cu o zi înainte de dezbaterea finală dintre Mircea Geoană și Traian Băsescu, Hotnews.ro a dezvăluit că Geoană s-a întâlnit  cu Sorin Ovidiu Vântu, puțin după miezul nopții. Ulterior, s-a aflat că imaginile transmise redacției HotNews.ro au fost realizate de un paparazzo angajat de echipa lui Traian Băsescu.
• ”Nu știm câți suntem în primul rând”. În ianuarie 2007, pe când era președintele PSD, Mircea Geoană a fost întrebat de un jurnalist: ”credeți că sunt prea mulți ofițeri de informații în România?”. Răspunsul lui Mircea Geoană a fost: ”Nu știm câți suntem, în primul rând”. Declarația lui Geoană venea pe fondul unei propuneri lansate chiar de șeful social-democraților, care a susținut că toate serviciile de informații trebuie controlate de parlament.

• Ion Iliescu l-a făcut ”prostănac”. În martie 2005, Adevărul nota: <<Spre stupoarea asistenței, la un moment dat, când se discuta un subiect legat de situația parlamentară a PSD, Ion Iliescu a spus că „Mircea Geoană s-a purtat ca un prostănac între cele două tururi de scrutin ale prezidențialelor, când s-a dus prin țară și a spus că UDMR va fi alături de PSD la guvernare”. Ion Iliescu a apreciat că aceste afirmații ale lui Mircea Geoană au dus la pierderea unui număr important de voturi în Transilvania, ceea ce, în final, a însemnat pierderea alegerilor prezidențiale de către Adrian Năstase.>>
• A locuit ani de zile în casa de protocol de la stat. Mircea Geoană a fost acuzat timp de mai mulți ani că a locuit în mod nejustificat într-o casă de protocol a Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) pe strada Cucu Starostescu. Aceste acuzații au generat controverse și critici, deoarece locuințele de protocol sunt destinate în mod normal oficialilor de rang înalt pe durata mandatului lor, iar folosirea acestora după încetarea mandatului este considerată ilegală. Această situație a ridicat întrebări despre utilizarea resurselor de stat și despre privilegiile acordate foștilor demnitari. Geoană a susținut în 2015 că plătește 3000 de euro lunar chirie pentru imobilul de la stat, adică prețul pieței pentru  8 camere și 246 de metri pătrați în centrul Capitalei.
• Este acuzat de plagiat. Mircea Geoană ar fi plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush, se arată într-o investigație semnată de Emilia Șercan în PressOne.

Acestea sunt doar bornele mari din cariera lui Mircea Geoană ca om politic. Sigur că acest CV poate fi revizuit și adăugit cum consideră fiecare a fi relevant. Toate aceste informații despre trecutul unui politician sunt esențiale atunci când el atacă cea mai importantă funcție din statul român.  Alegătorii au dreptul să le cunoască. Când își va da jos haina NATO, va intra în scenă politicianul descris mai sus. Dacă o va face și dacă va merge până la capăt cu candidatura lui încă neclară.