G4Media.ro

Stilul vestimentar al Elenei Lasconi: tradiționalista modernă

Sursa foto: colaj G4Media

Stilul vestimentar al Elenei Lasconi: tradiționalista modernă

Elena Lasconi și-a anunțat oficial candidatura la congresul USR de pe data 29 iunie. Încă un candidat care are nevoie de consultanță stilistică.

Lasconi a purtat o rochie albă până peste genunchi cu mâneci de mileu. Dantela este ceva fin. Nu poate fi doar lipită pe orice rochie și apoi să fie considerată elegantă. Însă rochia pe care a ales-o Lasconi nu este elegantă. Din contră, lasă senzația de ieftin, ales în grabă. Ceasul pe care îl poartă candidata este din alt film. Face ca ținuta ei să pară din ce în ce mai puțin elegantă.

Momentul în care Lasconi își anunța candidatura la prezidențiale ar fi trebuit să fie memorabil. A fost. Ținuta ei dezastruoasă nu poate fi uitată ușor. Probabil candidata a vrut să trimită un mesaj cu această ținută:  sinceritate și puritate (datorită culorii albe); femeie simplă (datorită ținutei simple),  poate face față bărbaților înscriși în cursa electorală.

elena lasconi, alegeri prezindentiale, usr, tinute Sursa foto: instagram.com / elenalasconi

Se pare că Lasconi menține o linie, respectiv alb. Subliniez, albul semnifică puritate și sinceritate. Și la această ținută de tip ”capotul mamei din 2005”, candidata își pune în evidență nelipsita cruce. La care mai adaugă încă una mai mică, de parcă nu era suficientă prima. Rochia ei tip halat cu nasturi aurii și cordon în talie este nepotrivită pentru o întâlnire oficială cu ambasadorul Italiei. Este o rochie mult prea casual pentru o întâlnire oficială.

elena lasconi, prezidentiale, tinute lasconi
Sursa foto: Instagram.com / elenalasconi

La întâlnirea cu ambasadoarea Statelor Unite Lasconi a avut o ținută potrivită. În comparație cu doamna ambasador, candidata USR chiar îi dă clasă. În continuare Lasconi se menține pe alb. Cu o rochie mulată asortată cu un cardigan din același set USR-ista se prezintă cu o ținută demnă. Nelipsitele cruci și brățări naționale își fac și ele apariția. Tiv cu model care duce cu gândul la tradițional românesc, bineînțeles.

elena lasconi, tinute lasconi, alegeri prezidentiale
Sursa foto: Instagram.com / elenalasconi

Candidata USR încearcă din răsputeri să își păstreze această imagine de doamnă elegantă. Cu o rochie  mov de satin asortată cu un sacou capă, cu mânecile tăiate și pantofi crem  Lasconi își face apariția pe scările Guvernului.  Din punct de vedere stilistic aici problema este că piesele dacă ar fi puse separat ar fi în regulă. În schimb, puse într-un întreg, vizual nu reușesc să atingă simbioza. Pantofii care nu se potrivesc cu ținuta pot părea puși în picoare în ultimul moment sau pot indica o lipsă de gust. O ținută bine coordonată creează o imagine pozitivă și coerentă, sugerând competență și fiabilitate.lasconi, elena lasconi, guvern, tinuta Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

La declarațiile de presă de pe 2 septembrie Elena Lasconi a optat pentru un deux-piece negru. Fusta este peste genunchi, denotă cunoașterea codului protocolar, la care a asortat o bluză bleu deschis. Pantofii sunt aproximativ aceeași nuanță cu bluza. Pentru o conferință de presă ținuta este potrivită. De data asta este coordonată, inclusiv pantofi care se potrivesc cu partea de sus, semnalează că acordă atenție la detalii. În general acest lucru poate reflecta modul în care alții percep etica de muncă și minuțiozitatea în sarcinile profesionale.

lasconi, elena lasconi, tinute, moda candidatatura prezidentiale
Inquam Photos / George Călin

Ce sare mereu în ochi în ținutele lui Lasconi sunt cele două cruci pe care le poartă în permanență la orice ținută. Una dintre ele este subtilă, și cealaltă se evidențiază prin mărimea sa. Purtarea celor două bijuterii indică ostentativ orientarea sa religioasă. Astfel, Lasconi își crează o imagine de femeie bisericoasă. Se și fotografiază în fața bisericilor și cu baticul pe cap. Candidata este mereu acoperită, cu rochii peste genunchi și umerii acoperiți. În afară de decolteul ocazional Lasconi nu iese prea mult în evidență. Stilul ei este relativ simplu și fără stridențe.

Și Lasconi, la fel ca Marcel Ciolacu, își repetă ținutele de mai multe ori, nu doar o dată. Cel puțin rochia tip capot pare să o reprezinte. Cromatica aleasă de ea de multe ori este constituita din non culori (alb și negru). Deși în timpul liber poartă rochii colorate, deseori în cadrele oficiale nu se avântă în culori aprinse. Doamna Lasconi se prezintă destul de ștears din punct de vedere stilistic. Încearcă o abordare tradițională, care îi și iese de altfel. Pare să creadă că rochiile de tip capot  sunt de actualitate. Din nefericire pentru candidata USR nu mai sunt de actualitate. Sigur nu pentru cadre oficiale.

În loc de concluzie, Elena Lasoni preferă stilul tradiționalist. Un tradiționalism mai modern, dar neșlefuit.

Notă: G4Media.ro analizează candidații la președinție din punct de vedere vestimentar. Ținuta este importantă și spune ceva despre politicieni mai ales dacă vorbim de candidați la o funcție atât de importantă cum este cea de șef al statului. Autorul analizelor, Ana Maria Cristea, este specializată în fashion business.

Citește și

Cum se îmbracă Marcel Ciolacu în campanie: Un amestec de culori, designuri și texturi / Stilul candidatului PSD: Nici un stil

Cum se îmbracă candidatul Nicolae Ciucă / De ce mai poartă maiou pe sub cămașă? / Obsesia cravatelor în picățele

Dezbrăcându-l pe Mircea Geoană

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. Las’, că din decembrie va mai conta doar ținuta inspirată din stilul de gonaci cu barbă „a la breten Omar”….

  2. Uau .. daca nu intra in politica nu își permitea ea din astea.

  3. Probabil că vă plăceau fustițele ”primei doamne”.
    Sunt ateu, dar crucile îmi plac. Lăsați-le în pace.

  4. Așa e, parcă se îmbracă de la magazinul sătesc. Oare de ce nu se inspiră din ținutele doamnelor din politica europeană? Cât despre „plete”, ce să mai vorbim? Jale. Poate nu are timp/chef să-și strângă părul în orice fel i-ar sta bine. Aerul de fetiță nu cadrează cu funcția la care tinde. Dar, vorba reclamei: „N-ai cu cine. Niște țărani”.

    • Din pacate asta trebuie sa faci ca sa te voteze multimea care se ia mai mult dupa aspect decat dupa idei.

  5. …Alta Fire-n alta traista. Inca una care isi taraie „braul taicii domnului” prin praf, sa ne chiorasca…

  6. Ba e chiar decenta si eleganta. Si atenta la materiale si culori.
    Mult deasupra „stilului” primei „duamne”, sa nu uitati.

  7. Voi ştiţi care este diferenţa dintre o postare şi un comentariu? Păi răspunsul este simplu, unii vrea să ne spună ceva ce cred ei că vom crede iar ceilalţi comentează ce spun ceilalţi că nu îi cred, este ca la meci, unii joacă iar ceilalţi comentează meciul(noi nu suntem nici unul dintre ei dacă vă întrebaţi, noi suntem arbitrii).

    Păi să înceapă meciul:
    ………………….
    – Există postacul fundaş: stau toată ziua pe teren şi apără terenul de postat împotriva altor postaci.
    – Există postacul mijlocaş: ei intră din când în când pe terenul de postat şi pasează postacilor fundaşi.
    – Există postacul atacant: au momente strategice de intrat pe terenul de postat după ce lasă fundaşii şi mijlocaşii să paseze între ei până îşi dau seama de strategia care vor să o facă şi aşteaptă să li se centreze mingea.
    – Există postacul portar: ei apar întotdeauna când atacanţii trec la ataca, mai iau şi goluri dar le mai şi resping, depinde cu ce echipă joacă(dacă joacă cu echipe tari ca USR numai goluri iau, dacă fac blat cu alte echipe toţi ies bine la egal, dacă joacă cu echipele iepuri mai slabe nu trece nici un gol sau dau numai ei goluri că aşa s-au înţeles).
    – Există postacul golgheter: ei sunt cei care au cele mai multe postări fără sens şi nici o legătură cu cele lumeşti ca să îşi facă norma de gologani.
    – Există postacul faultist: ei intră în cazuri de criză când simt că echipa lor este pe cale să piardă, lovesc mişeleşte la persoană, dacă nu reuşesc să îi doboare mişeleşte lovesc psihologic căutând toate virgulele până găseşte una care nu este ca să aibă motive să le arate că nu sunt atâta de inteligenţi ca ei, iar dacă nici aşa nu reuşesc devin isterici şi îşi descoperă toate fricile pe care le au crezând că şi ceilalţi le au ca să îi sperie.
    – Există postacul care joacă la ofsaid: el nu ţine cu nici o echipă, dar nu uită să ne spună cu ce echipă nu ar ţine.
    – Există postacul de rezervă: ei sunt cei care se schimbă între ei când lucrează în echipe de partid de ajung să le răspundă chiar colegilor lor de postări, câteodată chiar şi de pe acelaşi nick, stau rău cu organizarea chiar dacă sunt în aceeaşi încăpere.
    – Există postacul jucător blatist: el joacă cu toţi care îi umple cardul, nu am văzut postac care să se înjure pe el însuşi cu aceeaşi logică şi tipare gramaticale cum este acest postac, are câteodată momente de dezorientare şi câteodată se înjură cu acelaşi nick, evident pe el.
    – Există postacul medic de echipă: el la început încearcă să fie de parte tuturor şi să fie mama tuturor suferinzilor, pe la final se dă de gol că ne arată pentru care echipă joacă.
    – Există postacul copil de mingi: ei sunt cu toţi, orice minge primeşte o dau înapoi, nu contează ce echipă este, ei nu fac parte din joc şi o fac din proprie voinţă.
    – Există postacul galerist cunoscut de voi ca şi sectorist: ei au un cusur mare, nu înţeleg că ceilalţi ori nu sunt prea inteligenţi pentru mesajul care îl transmit ori sunt prea inteligenţi şi sunt luaţi la mişto, ei fac doar gălăgie în timp ce toţi îi ignoră că altfel nu ar mai putea juca de strigătele din tribună.
    ………………….
    Ca arbitrii vă spunem din experienţă că le-am văzut pe toate meciurile, iar la final noi vom fi cei care vom fluiera de sfârşit de meci.

    Avem şi câteva pronosticuri:
    ……………………….
    – Între toate partidele blatiste va fi o împărţeală egală între ele la guvernare pe măsura realizărilor echipelor de postaci.
    – Singurii care au şanse de câştigat tot sau de pierdut tot sunt USR, ei nu au calea blatistului, toţi vor să îi învingă pentru că sunt în fruntea clasamentului chiar dacă se face blat în sondaje şi la urne.
    – Mai există şi varianta a treia în care va pierde campionatul USR fiind furaţi la meci, de apoi galeria va intra pe teren să fugărească blatiştii.
    ……………………….
    Indiferent cine va câştiga meciul nu cumva să uitaţi mămăliga pe foc când mergeţi la meci, iar pentru cei amatori în mămăligi şi care numai cu caviar sunt obişnuiţi vă asigurăm că nu există lege a fizici pe care să o puteţi ocoli dacă nu opriţi la timp focul sau şi mai grav cum faceţi voi să puneţi şi mai multe paie pe foc, astfel veţi afla de ce explodează mămăliga sub presiune dacă este prea mult lăsată pe foc fără nici o supraveghere şi fără să fie amestecată din când în când cu alţii pe la guvernare(nu faceţi cum trebuie rotativa, voi amestecaţi numai o parte a mămăligi, partea aia mai mică a voastră).

    Azi nu avem paradoxuri şi doar rezumate şi reluări sportive cum le vedeţi la TV: poate nu vă vine să credeţi dar paradoxal aceleaşi fenomene am observat la meciurile dintre propagandiştii TV ca pe la postacii online(chiar şi isteria este identică, singura diferenţă la TV este că arbitrii lor sunt blatişti, unii arbitrii chiar le pasează mingea în careu, alţi arbitrii chiar ei dau goluri, iar cel mai haios este că unii arbitrii chiar ei faultează şi dupaia tot faultatului îi dau cartonaş roşu, la ei chiar şi medicul de echipă faultează medicina că le este frică de injecţii şi de alte practici medicinale, iar de galeria sectoriştilor nu îi auzi nici pe arbitrii când vor să facă ordine pe teren de ajung să se placheze în istericale ca la rugby).