”Ştiţi cât faceţi cu avionul până la Istanbul? Cincizeci de minute. Practic înseamnă că suntem, din punct de vedere strategic, în acelaşi loc” – interviu cu ambasadorul Turciei la București

Turcia şi România sunt, „din punct de vedere strategic”, în acelaşi loc, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Ozgur Kivanc Altan, transmite Agerpres.

”Turcia şi România sunt în acelaşi spaţiu, la modul real. Ştiţi cât faceţi cu avionul până la Istanbul? Cincizeci de minute. Practic înseamnă că suntem, din punct de vedere strategic, în acelaşi loc. (…) Acesta este un fapt – 50 de minute cu avionul şi numai 630 de kilometri cu maşina. Este foarte aproape. Sufleteşte, distanţa nu este foarte mare”, spune ambasadorul.

În interviu, ambasadorul Turciei detaliază relaţia culturală, militară, dar şi economică dintre cele două ţări şi afirmă că susţine aderarea completă a României la Schengen, pentru că „îndeplineşte condiţiile necesare de ani de zile”.

AGERPRES: Puteţi vorbi, în general, de relaţiile Turcia – România, care în ultimii ani au evoluat?

Ozgur Kivanc Altan: Da, aşa este. În primul rând, suntem ţări aliate, iar Turcia este una dintre ţările care au susţinut aderarea României la NATO foarte ferm, deoarece existau unele îndoieli ale unor membre NATO atunci, iar noi am fost unul dintre susţinătorii fermi. Ulterior, după cum ştiţi, am stabilit Parteneriatul Strategic. Suntem vecini. Fiecare picătură de apă care ajunge în Dunăre trece prin Bosfor. Mereu mă gândesc la asta, atât suntem de conectaţi unii cu alţii. Armatele noastre colaborează (…). Volumul schimburilor comerciale este imens. În acest sens, suntem în Top 5 şi partenerul comercial numărul unu care nu face parte din UE. În medie, suntem între primii patru, cinci. Companiile din Turcia sunt printre principalii investitori. Dacă vedeţi cifrele, sunt pe locul 14, dar în realitate sunt în Top 5, deoarece investiţiile sunt făcute prin Olanda. Avem relaţii interpersonale puternice, turism. Dar, istoric, există şi comunitatea turco-tătară, care este aici în pace, deoarece România este o ţară liberală şi, din acest motiv, cei din comunitate şi-au putut exprima identitatea prin religie, limbă, tradiţii. Când sunt întrebaţi de unde sunt, răspunsul este că sunt mândri să fie români, dar şi mândri de originea turcă. Ambele ţări au de câştigat, această comunitate este o punte pentru ambele ţări.

Anul trecut a fost foarte intens din punctul de vedere al relaţiilor noastre. Premierul Ciolacu a vizitat Ankara cu 11 miniştri. Preşedintele nostru a abordat acest eveniment ca pe o vizită de stat, cu cel mai înalt protocol. Vicepreşedintele nostru şi 10 miniştri au găzduit delegaţia română. Ministrul nostru de Externe, Hakan Fidan, a fost în România, ministrul nostru al Apărării a fost la Bucureşti în aprilie, vicepreşedintele nostru a fost aici în aprilie pe teme economice, la fel şi ministrul Muncii, în iulie. De asemenea, am avut vizite ale românilor în Turcia. De pildă, ministrul Tîlvăr a fost în Turcia de patru-cinci ori. Au fost consultări strategice între miniştrii noştri de Externe, între cei ai Apărării. Ca ambasador aici, nu am avut ocazia să mă plictisesc.

AGERPRES: În primul rând voiam să abordez această relaţie militară dintre Turcia şi România, cea mai cunoscută în prezent fiind Memorandumul România – Bulgaria – Turcia privind deminarea în Marea Neagră. Care sunt rezultatele până în prezent?

Ozgur Kivanc Altan: După cum ştiţi, legăturile noastre din cadrul Alianţei sunt vechi. Parteneriatul nostru Strategic a fost semnat în 2011, dar chiar şi în perioada interbelică Turcia şi România erau aliaţi puternici – Antanta Balcanică. Ministrul Titulescu a contribuit, alături de Ataturk şi de ministrul de Externe de atunci. Când România şi-a proclamat independenţa faţă de Imperiul Otoman în 1878, totul a fost fair-play, cele două părţi şi-au strâns mâinile şi au rămas prietene. Alianţa noastră are o istorie lungă, dar recent au existat diverse ocazii, prilejuite de vizitele de ambele părţi. Din punctul meu de vedere, nivelul relaţiei se vede în detaliul următor: dacă liderii ţărilor noastre îşi strâng mâinile sau se îmbrăţişează când se văd. Miniştrii noştri se îmbrăţişează de obicei. Asta arată o prietenie reală. Colaborăm şi bilateral şi la nivel aliat. Am avut patru aeronave F-16 care au avut misiune de poliţie aeriană consolidată în România, de la 1 decembrie până la finalul lui martie. Atunci am avut peste 100 de militari la Constanţa, la baza de la Feteşti.

AGERPRES: Se va repeta această misiune?

Ozgur Kivanc Altan: În 2026. Nu aveam asemenea misiuni de obicei, dar suntem fericiţi să facem asta pentru România, vecinul nostru din Marea Neagră. De asemenea, avem antrenamente militare comune. România are importanţă simbolică pentru noi, aşa că, doi ani la rând, navele noastre de război au stat alături de Ziua Marinei, pe 15 august – două corvete de dimensiunea unor fregate. Şi vrem să continuăm acest lucru. Cu privire la Memorandumul de Înţelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea – vorbim de o iniţiativă importantă.

AGERPRES: A fost o iniţiativă unică în Marea Neagră, influenţată, cred, de războiul din Ucraina, de unde şi necesitatea deminării.

Ozgur Kivanc Altan: Este o reală ameninţare, o nevoie reală şi suntem conştienţi de importanţa Mării Negre pentru România şi pentru Turcia. De fapt, noi suntem ţara cu cel mai mare mal la Marea Neagră – aproape jumătate din coastă. Pentru noi este foarte important şi suntem fericiţi că în recentele comunicări NATO i se acordă importanţă Mării Negre – la Summiturile (NATO – n.r.) de la Vilnius, Washington. În aceste documente se face referire la importanţa cooperării statelor aliate de pe malurile Mării Negre – România, Bulgaria şi Turcia. Credem şi este consacrat în aceste documente că aceste state ar trebui să se ocupe de securitatea din această regiune, iar MCM Black Sea este întruparea acestui lucru. Vorbim de o reală ameninţare, deoarece sunt sute de mine care plutesc şi care ameninţă activităţile comerciale, ameninţă civilii, deoarece pot ajunge pe mal, sunt o ameninţare pentru navele noastre militare. Negocierile au durat aproximativ şase luni, pentru sincronizare. Prima activare a fost la începutul lui iulie, înaintea Summitului NATO de la Washington, iar navele militare ale României, Turciei şi Bulgariei au fost întâi în Bulgaria. Două săptămâni mai târziu, navele noastre militare au fost în România, pentru activarea în Constanţa. O a treia acţiune de acest tip a fost în septembrie. Este o activitate de două luni, nu am cifre legate de asta, dar însuşi faptul că facem acest lucru împreună şi că avem exerciţii comune este foarte important şi contribuie la securitatea din Marea Neagră.

AGERPRES: În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, poate Turcia să găsească un echilibru între gestionarea situaţiei şi din Marea Neagră? Ţara dumneavoastră este la mijloc, între Orient şi Occident.

Ozgur Kivanc Altan: Turcia şi România sunt în acelaşi spaţiu, la modul real. Ştiţi cât faceţi cu avionul până la Istanbul? Cincizeci de minute (vorbeşte în română – n.r.). Practic înseamnă că suntem, din punct de vedere strategic, în acelaşi loc. Din nefericire, există conflicte în desfăşurare şi la nord şi la sud. Nu ne dorim deloc aşa ceva. Ştiu că nici România nu vrea aşa ceva. Cine şi-ar dori un război la propria graniţă? Creează instabilitate, nefericire. Ne dorim bunăstare şi o creştere sustenabilă. Aceste războaie sunt o ameninţare pentru aceste ţeluri. Suntem foarte atenţi la evoluţiile din regiune. Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO, aşa că urmărim cu atenţie ce se întâmplă. Suntem o forţă a binelui şi a stabilităţii în Balcani, în Caucaz, în Orientul Mijlociu, în Marea Neagră. În ceea ce priveşte Marea Neagră, avem o poziţie clară legată de conflictul Rusia – Ucraina: este ceva inacceptabil în lumea de azi. Nu poţi ataca o ţară. Preşedintele nostru a spus recent că nu recunoaşte ocupaţia rusă a Crimeei, că respectăm şi susţinem ferm integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional. Este un aspect important pentru noi – Ucraina este un partener foarte important, un prieten de cursă lungă pe care îl avem. Poziţia noastră este clară. Dar avem şi un dialog cu Rusia, le-am transmis permanent că este greşit ceea ce fac. Pe lângă asta, nu suntem de acord cu o continuare a acestui război. Nimeni nu vorbeşte despre cât de urgent este ca acest război să se încheie.

AGERPRES: Pentru că Turcia are dialog şi cu Rusia şi cu Ucraina, în prima parte a războiului, ţara dumneavoastră s-a propus ca platformă pentru discuţii legate de pace. Turcia încă mai crede în pace?

Ozgur Kivanc Altan: Încă mai credem în pace, încă mai credem în diplomaţie, repet, în cadrul graniţelor Ucrainei recunoscute internaţional. Ar trebui să ne concentrăm nu pe război, ci pe negocieri şi un acord de pace. Ştiu că nu este uşor, situaţia este în desfăşurare, dar vom continua. Am mai adus cele două părţi la masa negocierilor. La Antalya Diplomacy Forum în 2022 am fost foarte aproape. Au existat lupte pe teren care au schimbat situaţia, dar am fost foarte aproape de o soluţie, alături de ONU. Am contribuit la transportul cerealelor din Ucraina prin Marea Neagră, în beneficiul securităţii alimentare din lumea întreagă. Apoi, am intermediat schimburi de prizonieri între Rusia şi Ucraina. Continuăm aceste eforturi, discutăm cu ambele părţi deschis şi ne concentrăm pe diplomaţie.

AGERPRES: Întorcându-ne la relaţiile bilaterale în domeniul militar, există recentul contract privind dronele Bayraktar. Aveţi un calendar al livrării complete a dronelor către România? Înţeleg că până la finalul anului vor fi livrate toate?

Ozgur Kivanc Altan: Această achiziţie este un exemplu despre cum ambele părţi câştigă. Este relevantă privind Parteneriatul nostru Strategic. Contractul a fost semnat la începutul mandatului meu în frumoasa dumneavoastră ţară, anul trecut. Primul sistem ştiu că a fost livrat, al doilea, asemenea şi urmează al treilea. Zeci de militari români s-au antrenat intens la Istanbul privind manevrarea acestor drone. Industria noastră de apărare a evoluat mult în ultimii 20-30 de ani. Am reuşit pentru că ne-am bazat pe propriile puteri. Când am avut nevoie de arme pentru apărare, ne-am asigurat, când am semnat contracte în acest sens, că vom beneficia de know-how, de tehnologie şi că vom colabora. Aşa că în 20 – 25 de ani am ajuns unde suntem. Aproape 80% din industria noastră de apărare este autosustenabilă, atât în ceea ce priveşte tehnologia, cât şi echipamentele. Cred că România este pe calea cea bună. Doar câteva ţări sunt dispuse să împărtăşească tehnologie, să producă împreună, să împartă know-how. Companiile turce sunt pregătite pentru asta.

AGERPRES: Deci Turcia ar fi dispusă la investiţii în industria de apărare românească? România intenţionează să revitalizeze această industrie.

Ozgur Kivanc Altan: Asta le spunem aliaţilor noştri români şi cred că mesajul a fost bine primit. Cred că ştiţi de contractul cu Otokar care urmează să fie semnat curând. Deja s-a luat o decizie. De exemplu, peste 1.000 de blindate uşoare o să fie livrate Armatei României, iar dintre acestea, doar 278 vor fi produse în Turcia. Restul vor fi produse aici prin parteneriate cu companii româneşti din România. E ceva ce multe companii nu sunt pregătite să facă, deoarece împărtăşirea tehnologiei este un subiect aparte. Practic, îţi oferi cunoştinţele pentru care ai muncit foarte mult. Asta faci pentru parteneri pe care îi consideri foarte apropiaţi.

AGERPRES: Uşurinţa Turciei de a avea un parteneriat cu România vine şi din faptul că există o apropiere culturală, pentru că ambele ţări sunt membre NATO, pentru că există, să spunem, un fel de „bulă” a încrederii?

Ozgur Kivanc Altan: (vorbeşte în limba română – n.r.) Cred că, sincer, suntem foarte aproape, ca distanţă. Foarte aproape. Acesta este un fapt – 50 de minute cu avionul şi numai 630 de kilometri cu maşina. Este foarte aproape. Sufleteşte, distanţa nu este foarte mare. (vorbeşte în limba engleză – n.r.) Cred că, în contextul culturilor noastre, legăturii noastre de prietenie, oriunde merg, găsesc gesturi de ospitalitate. De asemenea, când eşti român în Turcia, eşti primit cu un zâmbet. Sigur, există ospitalitatea tradiţională a turcilor, dar românii sunt mereu aproape de noi. Asta din multe motive, inclusiv Gică Hagi şi Gică Popescu. Ei au adus o mare contribuţie la prietenia noastră, dar noi îi considerăm pe români prieteni apropiaţi şi sunt mereu bineveniţi, inclusiv ca turişti. Cetăţenii noştri se simt, de asemenea, foarte bine când vin aici. Cred că acesta este motivul pentru care zeci de mii de turci au aici afaceri şi familii, după Revoluţia din 1989. De altfel, după Revoluţie, antreprenorii turci au fost primii care au venit să deschidă fabricile de pâine. Unii au plecat, dar mulţi au rămas. Sunt fericiţi şi mândri să fie români – avem 6 – 7.000 de turci cu dublă cetăţenie. În total sunt în România 25.000 – 30.000 de turci, fără să îi punem la socoteală pe turcii tătari din Dobrogea. Cât priveşte turismul…

AGERPRES: Sunt mai mulţi români care vizitează Turcia decât turci care vizitează România?

Ozgur Kivanc Altan: Mai mulţi turişti din România. Turcia este în general o destinaţie turistică importantă, în primele patru-cinci din lume. Anul acesta ne aşteptăm să ajungem la 60 de milioane de turişti din toată lumea. Înainte veneau mai mult din Germania, din Rusia, dar acum sunt de peste tot – din Arabia Saudită, din Germania, Japonia, SUA, avem uriaşele vase de croazieră pe Bosfor. Anul trecut am avut 990.000 de turişti români, iar anul acesta ne aşteptăm la 1.150.000 – 1.200.000 de turişti români. E o creştere importantă. Am făcut posibil ca turiştii români să poată intra în Turcia doar cu buletinul, fără paşaport. Cred că este un lucru important. Uneori sunt familii care au copii, nu au timp să facă paşaport, este scump. Înainte de a veni la post aici am fost la ministrul Turismului şi am zis: „Avem facilitatea aceasta pentru mai multe ţări, de ce să nu avem şi pentru prietenii noştri români?”. El a spus că va face eforturi pentru asta, a durat ceva timp, dar în timpul vizitei premierului Ciolacu a devenit realitate. În mod interesant, 750.000 de cetăţeni turci au venit în România în 2023. O parte dintre aceştia au venit pentru turism şi numărul lor creşte. Părerea mea este că România trebuie să facă mai multe eforturi. Eu fac eforturi să promovez turismul în România faţă de turci. Nu e una dintre atribuţiile mele, dar mi-ar plăcea să văd mai mulţi turişti turci. România e o ţară frumoasă, cu o istorie vastă – Bucureşti, Dobrogea, Delta Dunării, Transilvania, pădurile, natura. De pildă, în fiecare an vin aici motociclişti turci. România este una dintre ţările pe care o pot vizita pe motocicletă. Deci, printre aceşti 750.000, o mare parte este formată din oameni care vin aici de 50 de ori pe an, de exemplu, pentru întâlniri. De asemenea, sunt şi şoferii de camioane în drum spre alte ţări.

AGERPRES: Pentru că vorbeaţi de aceşti şoferi de camioane, iar România nu a intrat în Schengen cu graniţele terestre, ar ajuta Turcia şi în general oamenii care tranzitează România ca ţara să adere complet la Schengen?

Ozgur Kivanc Altan: În primul rând, românii merită asta, deoarece această ţară îndeplineşte condiţiile necesare de ani de zile. Aţi luat toate măsurile. România este o ţară UE meritorie, iar standardele trebuie să fie aceleaşi pentru toată lumea – dacă îndeplineşti standardele, nu trebuie să existe detalii politice – cum că vin alegerile, o problemă, alta. Nu îmi place situaţia prietenilor români şi nici situaţia celor care aşteaptă la graniţă. Nu e vorba doar de turci, ci şi de turişti români care vor să meargă în Turcia, Bulgaria sau Grecia. Cu toţii ştim coloanele de la graniţă. Eu am mers de câteva ori cu maşina … aşa ceva nu ar trebui să se întâmple în ziua de azi. Nu face bine comerţului, pentru că aceste camioane sunt pline cu produse şi aşteaptă zile şi zile. Din punctul meu de vedere, nu are legătură cu vremurile de azi. (Aderarea – n.r.) este un lucru bun pentru Turcia şi pentru turci, dar este un lucru şi mai bun pentru România. Sper să se rezolve lucrurile curând pentru România şi Bulgaria.

AGERPRES: Vorbeaţi de turism şi am remarcat că există un anumit tip de turism practicat de români în Turcia, anume turismul medical. Aveţi cifre legat de acest aspect?

Ozgur Kivanc Altan: Turcia este în topul ţărilor în ceea ce priveşte domeniul Sănătăţii. Sistemul turc de Sănătate este cunoscut prin spitalele sale de calitate, tarifele bune, calitatea personalului – şi aici nu vorbesc doar de medici, ci şi de asistente sau asistenţi: de exemplu, sunt foarte atenţi şi atunci când iau sânge pentru analize. E vorba de experienţă. Avem resurse umane de calitate, iar ţara noastră oferă multe servicii medicale, inclusiv tratament oncologic. De obicei se vorbeşte de chirurgia plastică – implanturi de păr sau alte tipuri, dar există şi povestea mai puţin ştiută a oamenilor care se vindecă, fie că e vorba de oncologie, gastroenterologie, operaţii cardiovasculare, neurologie, neurochirurgie şi, da, chirurgie estetică. Oamenii caută acest lucru şi este important. Avem spitale de stat, dar şi private, în mare parte, care sunt capabile.

AGERPRES: Este uşor din punct de vedere birocratic pentru pacienţi să ajungă în spitale din Turcia?

Ozgur Kivanc Altan: Este foarte simplu. Nu cred că durează deloc. Sunt multe moduri de a ajunge acolo. Poate fi începută corespondenţa de aici cu un spital. Oamenii trebuie să fie atenţi când aleg un spital, nu trebuie să îl aleagă pe cel mai ieftin. Există spitale care au fost în prealabil inspectate – peste 100 mari spitale şi clinici sunt credibile, au experienţă, cunoştinţe. Oamenii ar trebui să se îndrepte către acestea, iar apoi este foarte uşor. În 2023 – 1,5 milioane de persoane au venit în Turcia pentru servicii medicale, faţă de 750.000, în 2019. Cum avem această experienţă şi aceste spitale bune, unele intenţionează să aibă filiale în România, cu parteneriate turco-române. (Investitorii – n.r.) vor să achiziţioneze fie infrastructuri deja existente, fie să construiască de la zero. Acest lucru arată încrederea investitorilor turci în România. Cred că toată lumea câştigă – oamenii, investitorii, sectorul sanitar. Cred că este un lucru important.

AGERPRES: Recent, România şi Turcia au semnat un Memorandum privind asigurările sociale, drepturile lucrătorilor din cele două ţări. Puteţi da mai multe detalii?

Ozgur Kivanc Altan: Este un Memorandum de Înţelegere foarte clar, care priveşte drepturilor muncitorilor din ambele ţări, dar, desigur, situaţia este mai amplă, din punctul meu de vedere. Muncitorii turci care vin să lucreze la proiecte din România primesc greu vize sau permise de muncă.

AGERPRES: Deci este mai greu pentru muncitorii turci în România decât pentru cei români în Turcia?

Ozgur Kivanc Altan: Sigur că da, este mult mai greu, chiar dacă autorităţile române fac toate eforturile. Avem un dialog permanent cu Ministerul de Interne, cu Inspectoratul General pentru Imigrări, dar procesul trebuie să fie mai rapid. De exemplu, avem companii de construcţii foarte bune care vin aici pentru a construi autostrăzi. Uneori au nevoie de oamenii lor specializaţi, repede. Dacă durează şase luni, e prea târziu, nu pentru ei, e prea târziu pentru România. Trebuie să facem în aşa fel încât toată lumea să aibă de câştigat. Memorandumul de Înţelegere nu acoperea acest lucru, creează un cadru de protecţie a drepturilor oamenilor care lucrează în cele două ţări, un cadru privind schimburile de experienţă. În România există forţă de muncă şi sper să cooperăm mai strâns în acest domeniu, deoarece cred că avem multe de câştigat.

Companiile turceşti continuă să investească în România. Există 19.000 de companii. Cel puţin 3.000 – 4.000 de companii sunt active în prezent. Avem toţi de câştigat. Lucrează în parteneriat cu România, angajează zeci de mii de oameni. Exemplu este Ford Craiova – Grupul Koc. Acest grup are parteneriat cu Ford în SUA şi au achiziţionat fabrica din România. Cred că în prezent sunt pe locul I la construcţia de automobile. Arctic/Beko este un alt exemplu de investiţie a ţării noastre, ei produc tehnologie de ultimă generaţie. Când intri în fabrică, nu vezi personal uman. Există mulţi angajaţi, desigur (…) vrem să producem locuri de muncă. Aici sunt sute de angajaţi, 62% fiind femei. Sunt multe exemple. Eti, de exemplu, produce napolitana Dare, la Craiova. Este o fabrică uriaşă. Mai există procesarea lemnului, procesare alimentară. Este surprinzător câtă industrie grea turco-română există în ţară. În Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova. Asta se adaugă la companiile noastre de construcţii, care sunt foarte active. De exemplu Gulermak – care participă la construirea metroului din Cluj-Napoca, firmele care participă la construcţia magistralei spre aeroport a metroului din Bucureşti, o companie turcă este implicată în construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti, a trebuit să închidă traficul timp de o lună pentru lucrări importante şi l-au redeschis în timp util.

Toate acestea fac parte din parteneriatul comercial pe care îl avem. Sper că acum că România creşte în ceea ce priveşte bunăstarea, va da mai mulţi investitori care să se îndrepte către Turcia. Suntem ţări apropiate, sunt multe afaceri bune aici, oameni inteligenţi, care au capital, cunoştinţe, punctul lor forte sunt abilităţile de comunicare – toată lumea vorbeşte trei limbi străine – oameni amabili. Cred că ţările noastre au potenţial nelimitat din punct de vedere comercial. Anul acesta vorbim de 12 miliarde de dolari în schimburi comerciale. Asta ne face să fim în top 4-5 şi primul partener comercial care nu e membru UE. Apoi, avem legăturile interumane, culturale, legate de educaţie. Mulţi studenţi turci vin în România, vorbim de câteva sute. De asemenea, studenţi români merg în Turcia prin Erasmus +. Acum câteva zile, într-o cafenea, mi-a vorbit o tânără în turcă. Mi-a spus că merge o lună să studieze în Turcia. Avem telenovelele turceşti – sunt un bun subiect de spart gheaţa într-o conversaţie. România este în UE, dar şi Turcia este o ţară europeană.

AGERPRES: Tocmai de aceea voiam să vă întreb… Turcia, în perioada primei crize a migranţilor, în 2015, avea aspiraţii de a adera la UE. Mai există aceste aspiraţii?

Ozgur Kivanc Altan: Avem aceste aspiraţii. Să fim ţară membră UE este unul dintre obiectivele strategice ale politicii externe a Turciei. Le mulţumim prietenilor români pentru că sunt unii dintre cei mai mai susţinători ai noştri. Acum 20 de ani susţineam România să fie membră NATO, iar acum este reversul, nu ca mulţumire pentru acel fapt, ci datorită parteneriatului nostru. O Uniune Europeană care cuprinde Turcia va fi o Uniune Europeană mai puternică, o Uniune Europeană mai mare din toate punctele de vedere – strategic, din punct de vedere al Apărării, al forţei de muncă, privind gestionarea migraţiei, din punct de vedere energetic, al investiţiilor, economiei, comerţului – este un câştig. Va dura, dar chiar dacă nu suntem o ţară UE acum, cel mai mare oraş din Europa este în Turcia.

AGERPRES: Jumătate din Istanbul…

Ozgur Kivanc Altan: Da. De mii de ani am fost o ţară europeană. Cred că UE trebuie să abordeze chestiunea aderării Turciei nu politic, ci (…) legat de îndeplinirea standardelor. Nu mă aştept să se întâmple mâine. Dar dacă este bunăvoinţă, fără ţări ici-colo care încearcă să deturneze drumul nostru din cauza unor chestiuni legate de relaţiile bilaterale.

AGERPRES: Vorbeam de migraţie. Care este, să spunem, lecţia pe care Turcia ar putea să o transmită Europei sau UE în acest domeniu? Turcia a fost în prima linie în timpul crizei migraţiei din 2015.

Ozgur Kivanc Altan: Migraţia ilegală este o problemă pentru multe ţări – Turcia şi UE. Poziţia noastră este că trebuie să protejăm vieţile umane şi demnitatea lor, dar şi securitatea ţării noastre. Secole de-a rândul, Turcia i-a primit pe cei care fugeau de asuprire. Evreii care fugeau de Inchiziţie au venit în Imperiul Otoman, la Istanbul, la Salonic, la Izmir. Nu erau bineveniţi în nicio altă parte din Europa. Chiar în prezent există o comunitate de evrei în Turcia, cu tradiţie şi respectată. Nu e ceva nou pentru noi, durează de secole. Am dat dovadă de aceeaşi atitudine şi când a fost vorba de criza din Siria, şi când a fost vorba de criza din Ucraina. Ne-am îndeplinit mereu responsabilităţile umanitare şi legate de vecinătate. Am găzduit cea mai mare populaţie de refugiaţi din lume în ultimii 10 ani. E o sarcină uriaşă, grea. În prezent, avem peste trei milioane de sirieni care sunt sub protecţie temporară în Turcia. Promovăm returnarea în siguranţă, voluntară şi demnă. De altfel, acest lucru se şi întâmplă, 6 – 7.000 de sirieni s-au întors în nordul Siriei, unde nu mai există pericolul terorismului. Altfel, ar fi mers în ţări europene.

Dar susţinem şi combaterea migraţiei. În 2024, autorităţile turce au prins 170.000 de migranţi ilegali care încercau să treacă în alte ţări. În 2023 erau 254.000. Ne implicăm economic, politic, nu este mereu uşor. Sute de mii de copii sirieni s-au născut în Turcia. Le-am asigurat mâncare, locuri de muncă, educaţie, asistenţă medicală şi facem asta din toată inima. Dar este greu. Cu România, avem o cooperare bună în ceea ce priveşte combaterea migraţiei ilegale. În Marea Neagră, datorită autorităţilor turce care sunt foarte stricte, nu avem o problemă. Există un dialog bun şi constant între autorităţile române şi turce.

AGERPRES: Spuneaţi că România şi Turcia sunt apropiate cultural, geografic. Pentru ţările din Vestul Europei, ce se întâmplă în Orientul Mijlociu pare ceva îndepărtat. Ce ar putea să le spună Turcia acelora care cred acest lucru? Cât de departe e Orientul Mijlociu de întreaga Europă?

Ozgur Kivanc Altan: Orientul Mijlociu este foarte aproape, este lângă Turcia, lângă Europa. Ce se întâmplă acolo este pur şi simplu inacceptabil. Suntem foarte îngrijoraţi, având în vedere cum se desfăşoară lucrurile, că se va extinde. Este o nebunie, este un măcel şi trebuie să înceteze. Este ceva împotriva oricăror legi internaţionale – Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. Există câteva cazuri în derulare în acest sens – la Curtea Penală Internaţională. Este încălcată legea internaţională privind crimele de război, legea internaţională privind crimele împotriva umanităţii şi aceste lucruri continuă. Cred că mare parte a problemei constă în dezumanizarea celeilalte părţi. Trebuie să ne amintim că suntem oameni cu toţii şi trebuie să oprim acest război.

Poziţia noastră e clară – preşedintele, ministrul Afacerilor Externe au enunţat-o. Atâţia oameni şi-au pierdut vieţile, 50.000 de oameni şi-au pierdut vieţile în acest conflict. Ar trebui să fie un bun motiv pentru începerea unor discuţii autentice privind un acord de pace, bazat pe soluţia celor două state, soluţie susţinută şi de România. De asemenea, ştiu cât de sensibilă este România în ceea ce priveşte respectarea vieţii oamenilor, vieţile civililor, libertatea de a transporta ajutoare umanitare. Sunt subiecte importante unde abordările noastre converg. În esenţă, soluţia celor două state – bazată pe graniţele din 1967 ale Israelului, cu Statul Palestina, cu capitala în Ierusalim – este foarte importantă. Turcia este clară când este vorba de evrei şi Israel – a fost mereu o abordare pozitivă, care nu se schimbă. De fapt, înainte de acest conflict, a existat o normalizare a relaţiilor noastre, pentru prima dată după mult timp. Au fost desemnaţi ambasadori. Sper că această furie, acest război, acest masacru se va încheia, că nu se va extinde şi urmărim zilnic tot ce se întâmplă în Liban, Gaza, chiar şi în Cisiordania – de fapt nu ar trebui să se întâmple acolo, pentru că acest conflict nu a început acolo, dar chiar şi acolo suferă oameni – cred că trebuie să ne întoarcem la umanitate.