Stoltenberg spune că nu dorește o nouă prelungire a mandatului său de secretar general al NATO

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat joi că nu aspiră ca ţările aliate să-i prelungească încă o dată mandatul la conducerea organizaţiei transatlantice, care se va încheia la 30 septembrie, potrivit EFE, citată de Agerpres.

‘Nu am nicio intenţie să caut o prelungire (a mandatului de secretar general)’, a declarat el la sosirea la reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre NATO, care are loc joi şi vineri la Bruxelles.

Politicianul norvegian a făcut această precizare când a fost întrebat dacă ar fi dispus să rămână la conducerea NATO pentru încă şase sau douăsprezece luni dacă statele membre i-ar cere acest lucru.

Mandatul lui Stoltenberg se încheie la 30 septembrie, dar ţările NATO, responsabile cu alegerea secretarului general, nu au desemnat încă un succesor. Şi nici nu au aprobat o nouă prelungire a mandatului lui Stoltenberg, secretar general al organizaţiei transatlantice din octombrie 2014.

În februarie, Alianţa a indicat că Stoltenberg nu intenţionează să rămână la conducerea NATO după luna septembrie.

‘Mandatul secretarului general Jens Stoltenberg a fost prelungit de trei ori şi el a servit în total aproape nouă ani’ la conducerea Alianţei, a declarat atunci purtătoarea de cuvânt a organizaţiei, Oana Lungescu, adăugând că Stoltenberg îşi încheie mandatul în luna octombrie şi ‘nu intenţionează să solicite o nouă prelungire’ a acestuia.

Stoltenberg a subliniat joi că alegerea succesorului său depinde de cei 31 de aliaţi din NATO.

‘Sunt responsabil pentru toate deciziile pe care această Alianţă trebuie să le ia, cu excepţia uneia, şi anume cea referitoare la viitorul meu, pe care trebuie să o decidă cei 31 de aliaţi’, a spus el.

Întrebat dacă această declaraţia lasă deschisă uşa pentru o nouă prelungire a mandatului său, Stoltenberg a răspuns că spune „exact acelaşi lucru” pe care l-a spus „tot timpul” şi că nu şi-a schimbat planurile sau intenţiile.

În cadrul reuniunii, miniştrii aliaţi vor aborda sprijinul pe care îl acordă Ucrainei pentru a se apăra împotriva invaziei ruse, iar Stoltenberg a subliniat că Kievul „are nevoie de mai multe tipuri de sprijin”, apreciind că „cea mai mare parte a atenţiei se va concentra, s-a concentrat şi va continua să se concentreze asupra importanţei mentenanţei” armelor livrate.

„Să ne asigurăm că toate sistemele care sunt deja acolo funcţionează aşa cum ar trebui, adică au muniţia, piesele de schimb, mentenanţa şi capacitatea de reparare necesară pentru ca acestea să funcţioneze pe toată durata ofensivei”, a explicat el.

Politicianul norvegian s-a referit, de asemenea, la aderarea Suediei la Alianţă, care nu a fost încă ratificată de Ungaria şi Turcia.

„Este posibil să avem Suedia în cadrul alianţei la summitul de la Vilnius. Nu pot garanta că acest lucru se va întâmpla, dar continui să lucrez din greu pentru a asigura aderarea Suediei cât mai curând posibil”, a declarat el.

Întrebat despre staţionarea de arme nucleare ruse în Belarus, Stoltenberg a subliniat că retorica nucleară a Moscovei este „nesăbuită şi periculoasă”.

„Rusia trebuie să ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie să fie purtat niciodată”, a subliniat el.

Secretarul general a declarat că „urmărim îndeaproape” ceea ce face Rusia, dar a precizat că, „până în prezent, nu am observat nicio schimbare în postura ei nucleară care să necesite o schimbare a posturii noastre”.

În orice caz, el a remarcat că se constată un „tipar” în comportamentul Rusiei, potrivit căruia „Rusia a investit masiv în noi capacităţi nucleare moderne şi a desfăşurat, de asemenea, mai multe capacităţi nucleare, inclusiv în apropierea graniţelor NATO, de exemplu în Marele Nord”.

Stoltenberg a spus că Alianţa nu a răspuns la acest „tipar” decât prin „creşterea gradului de pregătire a forţelor sale, sporindu-şi prezenţa pe liniile de la frontiera estică”, şi a adăugat că aliaţii vor rămâne vigilenţi la orice fel de evoluţie.

Referitor la noul angajament de a investi cel puţin 2% din PIB în cheltuielile pentru apărare, pe care liderii aliaţi speră să îl aprobe la summitul din iulie din Lituania, Stoltenberg a sperat că acesta va „intra în vigoare imediat”.