Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare: România trebuie să investească 12,8 miliarde de euro în patru ani. Până atunci avem peste 1.700 de restricții și limitări de viteză pe calea ferată

12,8 miliarde de euro. Atât ar trebui să investească România până în 2023 pentru a avea o cale ferată precum cea din Vest, adică rapidă și sigură, potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare puse recent în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Din acești bani, aproape 3 miliarde de euro ar trebui să meargă în următorii patru ani către lucrări de întreținere, reparații și reînnoirea infrastructurii feroviare, iar circa 9,2 miliarde de euro către marile proiecte de investiții pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridoarelor feroviare internaţionale. În prezent, pe calea ferată sunt 490 de restricții de viteză temporare, dintre care 248 pe principalele magistrale. Li se adaugă 1.224 de limitări de viteză permanente. În total, trenul circulă cu frâna trasă pe circa 1.900 de kilometri de șină.

“Lipsa de finanţare a reînnoirilor, coroborată cu lipsa de finanţare a activităţilor de întreţinere curentă şi reparaţii a condus la degradarea progresivă a infrastructurii feroviare, soldată cu apariţia unui număr mare de elemente defecte care necesită impunerea unor limitări ale circulaţiei trenurilor în vederea menţinerii siguranţei. La sfârşitul anului 2016 se înregistrau 524 restricţii de viteză temporare, cu o lungime totală de 992 km”, scrie în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare elaborată de CFR SA.

Din 2016 și până la finalul lui mai 2019, numărul restricțiilor de viteză a scăzut ușor: de la 524 la 490. Potrivit CFR SA, la finalul lunii mai din cauza restricțiilor de viteză temporare, instituite ca urmare a degradării intempestive a unor elemente ale infrastructurii, se circula cu frâna pusă pe 894 de kilometri de cale ferată.

Pentru anul acesta, CFR SA și-a propus o țintă greu de atins: eliminarea a 223 de restrictii de viteză temporare pe o lungime de 288 kilometri. Adică vrea să realizeze într-un an de 6 ori mai mult față de ce a reușit în ultimii trei. În lipsa unui amplu program de întreținere și reparații, noi restricții ar putea fi reintroduse.

Restricțiilor de viteză temporare li se adaugă și 1.224 de limitări de viteză permanente, care se întind pe 1.005 km. Limitările de viteză “sunt introduse din cauza condițiilor de relief (curbe și declivități), a constrângerilor tehnice constructive impuse de aparatele de cale și lucrări de artă etc. Menționăm faptul că, acestea se pot elimina doar prin lucrări ample cu caracter de investiție – lucrări de reparație capitală, lucrări de rebilitare/modernizare”, a transmis CFR SA la solicitare G4Media.

Foto: Lucrări de infrastructură feroviară (Sursa: CFR)

“Calea ferată română oferă, în prezent, o viteză comercială medie globală extrem de scăzută, de cca 30 km/h, care variază între valoarea medie de 41,58 km/h pentru trenurile de pasageri şi 16,8 km/h pentru trenurile de marfă. Media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă 59,1% din media vitezelor maxime permise şi 41,8% din media vitezelor proiectate ale reţelei feroviare”, se precizează în documentul citat.

CFR SA a calculat că până în 2023 ar avea nevoie de circa 3 miliarde de euro, adică undeva la 13,8 miliarde de lei, pentru a repara, a întreține și a reînnoi calea ferată există astfel încât viteza de circulație a trenurilor să crească. Numai în acest an, compania care administrează infrastructura feroviară ar avea nevoie în acest sens de circa 460 de milioane de euro, adică peste 2,1 miliarde de lei.

Câți bani sunt prevăzuți în acest an în buget pentru întreținere și reparații?

• 360 milioane lei – pentru investiții noi și reparații capitale
• 196 milioane.lei – pentru programul de achiziții materiale, servicii și lucrări de întretinere și reparație curentă a infrastructurii feroviare publice
• credite de angajament în valoare de 352 milioane lei pentru achiziția de utilaje şi echipamente pentru lucrări de reparații capitale, executate în regie proprie de CFR.

Foto: Lucrări de modernizare (Sursa: CFR)

Se adaugă peste 1,35 miliarde lei fonduri alocate pentru finanțarea proiectelor cu fonduri europene, în pricipal marile proiecte de modernizare din Vestul țării de pe Coridorul Rin-Dunăre.

Chiar și așa, fondurile alocate sunt induficiente. 2019 nu este, însă, singurul an în care CFR SA a primit mai puțini bani decât ar avea nevoie pentru a repara și întreține infrastructura feroviară.

“în perioada 2012-2016 gradul de acoperire a necesarului de subvenţionare a întreţinerii curente a infrastructurii feroviare române a fost de 54,62%, ceea ce evidenţiază o subfinanţare severă a acestei categorii de activităţi ale administratorului infrastructurii feroviare”, scrie negru pe alb în Strategia elaborată de CFR SA.

Pentru că CFR SA nu are de unde să susțină financiar lucrările necesare pentru a se recupera ani în care nu s-au făcut lucrări, compania cere creșterea sumelor pe care le primește de la bugetul de stat drept subventie, până la 1,45 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere de 5% faţă de media aferentă perioadei 2012-2016.

În lipsa unor măsuri concrete și a începerii unor programe ample de reparații și întreținere, Strategia pusă pe hârtie de CFR SA nu va rămâne decât un alt document care înregistrează dezastrul de la calea ferată, iar an de an necesarul de finanțare pentru ca trenul românesc să-l prindă din urmă pe cel vestic o să tot crească.

Foto sus: InquamPhotos – Manases Sandor