Strategia în 5 pași a Grupului de la Scroviștea pentru devalizarea bugetului de stat. Cum vor Dragnea și Vâlcov să scape de coșmarul controlului UE

Marea problemă a lui Liviu Dragnea cu Tel Drum pleacă de la presupusa fraudare a fondurilor europene. De când a preluat PSD de la Victor Ponta și a început pregătirea guvernării, Liviu Dragnea și loialii săi, în frunte cu Darius Vâlcov, au pus bazele teoretice ale unui sistem care să le ofere acces practic nelimitat la fonduri – orice tip de fonduri, nu doar europene – fără pericolul supravegherii OLAF. De la începutul guvernării, în ianuarie 2017, a început operaționalizarea strategiei.

Știri și subiecte aparent disparate au de fapt legătură directă cu această strategie. Iar omul care execută planul este Darius Vâlcov, premierul din umbră cu biroul în Palatul Victoria și membru de vază al Grupului de la Scroviștea, locul preferat de un grup restrâns, de unde Liviu Dragnea conduce de facto România.

Cei cinci pași mari ai strategiei sunt:

1. Scoaterea marilor proiecte de infrastructură din programele finanțate cu fonduri UE sau de Banca Mondială. Motivul? Fondurile de la bugetul României sunt mult mai netransparente, mai ușor de delapidat. Problema Tel Drum a venit de la OLAF, care urmărește cu maximă atenție modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Exemple de proiecte scoase de pe fondurile europene sau Banca Mondială și pe care le vrea făcute în PPP: autostrada Comarnic – Brașov, spitale regionale în Timișoara și Brăila-Galați, autostrada Sudului, autostrada Târgu Mureș – Iași

2. Asigurarea finanțării acestor proiecte realizate în parteneriat public – privat cu fonduri din trei surse principale: 1. direct de la buget; 2. Bani de la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. 3. Taxele și impozitele plătite de companiile care vor extrage gazele din Marea Neagră.

3. Crearea unei instituții care, pe sub radar, să gestioneze aceste mari afaceri. E vorba de Comisia Națională de Prognoză, transformată prin modificări legislative consecutive într-un mini-guvern care va gestiona PPP-urile și va avea inclusiv puterea de a face exproprieri. De ce Comisia Națională de Prognoză? Pentru că e condusă de unul dintre cei mai obedienți și flexibili demnitari, Ion Ghizdeanu, păstrat în funcție de ultimii opt premieri ai României.

4. Slăbirea instituțiilor din justiție care investighează actele de corupție și, mai ales, abuzul în serviciu (adică exact infracțiunea cel mai des întâlnită la licitațiile trucate). Vezi și prestația Adinei Florea de la audierile în CSM referitoare la abuzul în serviciu

5. Modificarea legislației care privește abuzul în serviciu, cu același scop: protejarea infractorilor care delapidează fondurile.

Să le luăm pe rând.

1. Primul pas al strategiei este transferul marilor proiecte de la fondurile europene la bugetul de stat, prin fantasmagoricele parteneriate public-privat (PPP). Însăși Corina Crețu, comisarul european propulsat de PSD, a reclamat acest lucru în urmă cu trei zile: ”Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte. Pentru Târgu Mureş-Iaşi, în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene. Avem bani pentru studiul de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru studiu de fezabilitate“.

Mai întâi, guvernul a adoptat în luna mai prin OUG legislația care permite apariția PPP-urilor. Trebuie spus că, în 28 de ani, România nu a dus la capăt nici un proiect în PPP, acestea fiind extrem de complicate din punct de vedere legal și cerând un grad mare de încredere între autoritatea publică și compania privată. În zadar au fost însă protestele experților: Dragnea și Vâlcov au împins legislația.

A urmat adoptarea de către guvern a două liste cu mari proiecte ce vor fi realizate în regim PPP. Proiecte majore, de miliarde de euro, vezi aici câteva exemple.

Majoritatea ar fi putut fi realizate prin fonduri europene, dar PSD a renunțat la această soluție care presupune transparență și corectitudine.

Care e problema cu PPP-urile și de ce le preferă Dragnea și Vâlcov? Pentru că atribuirea contractelor nu se face prin licitația clasică, iar pregătirea proiectului are o doză uriașă de arbitrar, după cum au declarat pentru G4Media.ro experți în realizarea acestui tip de proiect. Dacă legislația rămâne în forma actuală, finanțarea de către instituții bancare internaționale precum BEI sau BERD ar fi în pericol real, ceea ce ar deschide calea unor înțelegeri cu companii chineze, finanțate de bănci chineze, spre exemplu.

2. Vâlcov a lucrat în paralel la asigurarea finanțării acestor PPP. El a moșit proiectul Fondului Suveran pentru Dezvoltare și Investiții, care urmează să înglobeze toate marile companii la care statul e acționar și să le dreneze profiturile spre aceste proiect. Legea FSDI, adoptată de Parlament, a fost însă declarată neconstituțională și acum guvernul se chinuie să-l înființeze printr-o suită de HG-uri și OUG-uri.

Lipsesc însă semnături-cheie, printre care a ministrului Energiei (membru ALDE), pentru că ALDE – mai precis Daniel Chițoiu și Călin Popescu Tăriceanu – nu vor să piardă influența pe care o au la multe dintre companiile aflate acum în subordinea Ministerului Energiei.

FSDI mai are o problemă majoră: în forma gândită de Vâlcov și Dragnea ar urma să înglobeze atât companii care produc energie, cât și companii de transport și distribuție. Or, potrivit normelor UE, este interzisă comasarea activităților de producție, transport și distribuție sub o singură cupolă.

FSDI e încă în stadiul de proiect și nu e clar când va fi înființat și ce companii va îngloba în cele din urmă.

A doua sursă de finanțare ar fi taxele și impozitele plătite de companiile care vor exploata gazele din Marea Neagră. Prevederea apare în proiectul legii offshore, dar și aceasta s-a lovit de opoziția ALDE la ultimele dezbateri din Parlament.

3. Un punct important al strategiei este transformarea Comisiei Naționale pentru Prognoză în mini-guvernul care gestionează PPP-urile. Era nevoie de scoaterea lor de la guvern tocmai pentru a nu se mai încurca în miniștri care nu răspund complet și rapid la ordine, așa cum s-a întâmplat deseori în ultimii doi ani.

De ce Comisia de Prognoză? Pentru că e o instituție aparent independentă, validată prin consultările formale cu Comisia Europeană și FMI, și, cel mai important, e condusă de un personaj care a dovedit de-a lungul anilor flexibilitatea totală față de dorințele Puterii politice.

E vorba de Ion Ghizdeanu, care a supraviețuit în funcție tuturor guvernelor și premierilor, de la Adrian Năstase și până în prezent. El a devenit celebru în plină criză financiară, când, întrebat de ministrul Gheorghe Pogea care e prognoza de creștere economică, i-a răspuns ”Cât vreți dvs., domnule ministru!”.

Vâlcov și Dragnea îi știau obediența totală și i-au încredințat rolul formal de gestionar al PPP-urilor, urmând ca ei să fie cei care dau ordinele.

4 și 5. Asaltul împotriva procurorilor și legislației a fost dus concomitent. Dragnea și cercul de susținători și finanțatori au nevoie de cât mai puține probleme în justiție. Una dintre țintele clare este anihilarea DNA. După ce a reușit să o schimbe din funcție pe Laura Codruța Kovesi, Dragnea vrea numirea la șefia instituției a Adinei Florea, care a anunțat deja că nu a fost niciodată un procuror independent.

Tot Adina Florea a vorbit clar și despre renunțarea la urmărirea de către DNA a cazurilor de abuz în serviciu: ”Din datele statistice pe care le-am avut la îndemână, activitatea DNA s-a axat mai mult pe soluţionarea infracţiunilor de abuz în serviciu. Cred că obiectul de activitate al DNA nu este constatarea şi cercetarea infracţiunilor de abuz în serviciu. Este acela de a constata, de a cerceta şi de a pune la dispoziţia şi pe masa judecătorului infracţiuni de corupţie la nivel înalt şi mediu”, a declarat Adina Florea la interviul susţinut în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a CSM.

Florea este de fapt ecoul discuțiilor lansate de Liviu Dragnea și grupul său de apropiați încă de la preluarea guvernării: scoaterea prin legislație a abuzului în serviciu din parohia DNA și mutarea către procurorii de la Parchetul general, lipsiți de experiența necesară pentru a proba asemenea fapte.