Străzi pustii și magazine închise din cauza coronavirusului în Italia: comuna ”Pacientului 1” trăiește ca în vremurile ciumei

Castiglione D’Adda, Lodi – De-aici a început totul. Epicentrul epicentrului epidemiei, dacă vrem să-l numim astfel, este o străduţă a comunei Castiglione D’Adda, în provincia Lodi, aflată, în prezent într-un fel de carantină cu şcoli şi magazine închise, birouri publice idem şi ai cărei localnici sunt invitaţi să aibă multă prudenţă şi să se mişte cât mai puţin posibil, scrie La Stampa, preluată de Rador.

Aici locuiesc părinţii Pacientului 1, sportivul în vârstă de 38 de ani, prima persoană infectată cu virusul Covid 19. La distanţă de 20 de metri, pe-aceeaşi stradă, dar de cealaltă parte locuiesc părinţii Pacientului Zero, managerul care, recent întors din China, l-ar fi infectat. Însă, apropo de Zero, ieri (sâmbătă – n. red.), ministrul adjunct al sănătăţii, Pierpaolo Sileri, a dezminţit ştirea potrivit căreia el ar fi purtătorul sănătos al virusului . ”Din examenele efectuate a reieşit că nu a dezvoltat anticorpi”, a explicat Sileri. Dându-i astfel dreptate tatălui fostului Pacient Zero care, le explica jurnaliştilor de pe balconul casei că fiul lui se simte foarte bine, că încă se mai află în spital pentru ultimele controale, dar că în curând se va întoarce acasă şi, în final, că nu este el purtătorul sănătos de virus. ”Era foarte necăjit la gândul că l-a infectat pe amicul său”.

Sâmbătă după-amiaza, pe străduţă se aflau doi carabinieri NAS, un medic şi o asistenţă, toţi cu cu echipament de protecţie. La scurt timp s-a aflat şi ce căutau acolo, deoarece a sosit o ambulanţă care i-a luat pe părinţii Pacientului Unu, tatăl în vârstă de 78 de ani, mama, 70. Au ieşit din casă, li s-a dat fiecăruia câte o măscuţă şi au fost transportaţi la spitalul din Cremona pentru controale. Pentru că, mai întâi tatăl, iar apoi mama, începuseră să aibă temperatură.

În jurul lor se află o comună cu 4.646  de locuitori care oscilează între îngrijorare, iritare şi debusolare, pentru simplul fapt că nu au mai văzut niciodată atât de mulţi jurnalişti. De fapt, nici nu au avut de-a face cu ei până acum. Deja patru cetăţeni au fost depistaţi pozitivi la testul coronavirusului, iar Castiglione face parte din cele 10 comune care au devenit un fel de enormă leprozerie cu 50 de mii de oaspeți. Neştiind ce să facă, sau dacă să facă ceva, oamenii rămân închişi în casă. Chiar dacă în condiţii normale, strada principală din Castiglione e mult mai puţin aglomerată decât 5-th Avenue sau Picadilly: sâmbătă la ora trei după amiaza părea 90% pustie, cu oameni puțini, majoritatea purtând măști și, în mare parte, reprezentanți mass-media, inclusiv străini. O patrulă de poliție îi oprea pe toţi invitându-i să fie prudenţi.

Cu simţul datoriei, în ciuda faptului că era zi liberă, proprietarii Farmaciei Gandolfi au redeschis. Ascultându-i, ne dăm seama în schimb că mașinăria organizațională nu este atât de perfectă cum ni se prezintă. Farmaciștii, Carlotta Felisi și Riccardo Comello, sunt calmi, dar decişi: „Este clar că ne-am mişcat târziu, în primul rând pentru a bloca intrarea în Italia și apoi pentru a ne pregăti. De luni întregi căutăm măscuţe și încă nu am găsit. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu tampoanele pentru test». Ei l-au făcut ”pentru că este aproape sigur că am intrat în contact cu o persoană infectată. Nu avem încă rezultatul, ceea ce ne dă speranță, deoarece, dacă era pozitiv, ne anunţau mai repede”.

Pentru a limita contactele, cei doi farmacişti îi servesc pe clienți purtând mască și mănuși de la o fereastră care se deschide la stradă. Și iată că, în ciuda faptului că la mijloc există patru secole și progrese infinite în medicină, nu ne putem abține să nu ne gândim la Manzoni şi la ciumă: şi nu am fi deloc surprinşi dacă dintr-un colţ al  străzii ar apărea un vreun personaj al romanelor sale.

La câțiva metri distanță, magazinul „Bella Sicilia” este unul dintre puținele care au rămas deschise în mod legitim, fiind vorba de un magazin alimentar. Proprietarul, care mai are alt magazin în Maleo, este un egiptean, căsătorit cu o siciliană.  Şi el se plânge: „Aproape că am terminat proviziile, pentru că nu înseamnă că dacă virusul există, oamenii încetează să mai mănânce. Eu mă aprovizionez de la piața din Piacenza și nu știu dacă pot să mă duc şi să mă întorc. Operatorii de la 112 îmi spun să sun la 1500, dar 1500 nu răspunde. Polițistul mi-a spus că dacă ies și mă întorc în comună trebuie să fac testul cu tampon, dar nu știu unde să-l fac și poate că nici nu mai sunt. Cred că  voi închide. Dar vă rog să scrieți că, în ciuda urgenței, nu am ridicat prețurile”.

Pe scurt, oamenii nu ştiu bine cum să se comporte. Ceva mai sigur de el pare a fi un domn în vârstă de 69 de ani care întreabă dacă nu putem omorî virusul fumând o ţigară?. ”Nu, cred că nu, însă nu vă este teamă? Deloc. Și chiar dacă ar trebui să se întâmple, eu mi-am trăit viaţa, asta e”.

Traducerea: Cătălina Păunel