Străzile și centura Capitalei s-au umplut de gropi după topirea zăpezii / Specialiștii spun că de vină este calitatea proastă a asfaltului, nu vremea / Cum își pot recupera șoferii paguba pentru mașinile stricate

Străzile și centura Capitalei sunt pline de gropi, iar specialiștii spun că, de vină pentru acest lucru, este calitatea proastă a asfaltului, nu vremea rea și zăpada, dovadă fiind faptul că sunt șosele din țară neafectate de sezonul rece. Până când Administrația Străzilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere vor „plomba“ gropile, șoferii care își strică mașinile sunt buni de plată. Există soluții pentru ca aceștia să își recupereze banii, însă trebuie să urmeze anumiți pași, iar uneori singura variantă este un proces în instanță.

Ca în fiecare an, odată cu topirea zăpezii şi cu încălzirea vremii, pe străzile Capitalei au apărut gropile precum ciupercile după ploaie. Spre exemplu, chiar pe o trecere de pietoni de pe Calea Dorobanţilor din Sectorul 1, într-una dintre cele mai scumpe zone din București, sunt nu mai puţin de patru gropi adânci de peste 15 cm şi cu un diametru de cel puţin 50 de cm. Iar cazul nu este singular. Astfel de gropi pot fi întâlnite peste tot în Bucureşti.

Potrivit Primăriei Capitalei, în luna ianuarie s-a intervenit pe 91 de artere pentru plombarea provizorie cu mixtură stocabilă „la rece“. Tot primăria generală  este cea care promite că până pe 15 februarie va interveni pe toate arterele aflate în gestiunea Administraţiei Străzilor, „ori de câte ori va fi nevoie“. În teren însă, lucrurile se mişcă mai greu. Asta pentru că gropile sunt identificate de inspectorii Administrației Străzilor numai în urma sesizărilor făcute în scris sau telefonic de către cetăţeni prin Dispeceratul de urgenţă al Administraţiei Străzilor Bucureşti (ASB). „Lucrările de reparaţii extinse, cu mixtura stocabilă «la cald» vor fi demarate după data de 15.03.2019, dacă condiţiile meteorologice vor permite realizarea aceste lucrari“, se arată într-un cumunicat al Primăriei Generale.

Craterele din asfalt nu sunt doar pe străzile și bulevardele Capitalei. Şi pe centura Bucureştiului, aflată în responsabilitatea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), sunt numeroase gropi. Cea mai afectată este Centura de Sud. Mai exact, porţiunea cuprinsă între intrarea pe Autostrada Soarelui şi ieşirea spre Afumaţi. Aici, pe lângă gâtuirea traficului din cauza faptului că există o singură bandă pe sens, şoferii sunt nevoiţi să facă şi slalom printre „obstacole“.  G4Media.ro a încercat să îi contacteze telefonic pe reprezentanţii CNAIR, însă până la publicarea articolului aceștia nu au oferit un răspuns când va fi rezolvată problema gropilor.

„Asfaltul de proastă calitate este singura cauză pentru faptul că apar atât de repede gropile pe multe drumuri din România. De ce în parcările supermarketurilor nu apar gropi? Sau pe DN2? A fost asfaltat acum 10-12 ani şi nu are gropi. S-au făcut deszăpeziri, s-a făcut tot ce trebuia făcut, însă cu toate astea nu au apărut gropi. Deci scuza cu faptul că am făcut deszăpeziri şi s-a stricat asfaltul nu funcţionează, din moment ce avem cazuri unde asfaltul a fost de bună calitate şi rezistă după atâţia ani“, a declarat pentru G4Media.ro Alexandru Vâlvoi, reprezentantul Asociaţiei „România fără Gropi“.

Cum își pot recupera șoferii cheltuielile cu pagubele provocate de gropile din asfalt

Şoferii care îşi strică maşinile după ce au dat într-o groapă au pe cine trage la răspundere. Cei mai siguri de faptul că nu vor râmâne cu banii pierduţi sunt cei care au o poliţă CASCO. Pentru cei care nu au încheiată o astfel de asigurare, nu le rămâne decât să ceară despăgubiri de la administratorul drumului sau, după caz, de la primăria pe raza căreia se află drumul pe care şi-au stricat maşina. Avocaţii spun că în astfel de cazuri este vorba despre „răspundere civilă delictuală“.

„În momentul în care intrăm cu maşina într-o groapă, este clar că ea nu avea ce să caute acolo. Ea trebuia să fie semnalizată în aşa fel încât să nu se intre cu maşina în ea şi să nu apară niciun fel de pagubă. Dacă acest lucru se întâmplă, trebuie să sunăm la Poliţia Rutieră ca să constate ceea ce s-a petrecut acolo. Asta pentru că orice incident petrecut pe drumurile publice trebuie consemnat într-un proces-verbal“, a declarat pentru G4Media.ro avocatul Adrian Cuculis. Dacă lucrul acesta nu se poate realiza din diverse motive, ar trebui ca șoferul să facă poze pentru a avea dovezi în momentul în care depune cererea în vederea despăgubirii. În plus, ar trebui să fie și martori care să îi susţină solicitarea.

„În momentul în care identificăm persoana responsabilă (CNAIR sau primăria – n.r.), trebuie să o notificăm cu devizul care provine de la un service auto autorizat. În cazul în care, în 30 de zile, dauna respectivă nu este despăgubită, mergem direct în instanţă unde solicităm inclusiv indexarea cu rata inflaţiei, dobânda legală pe ziua de întârziere, onorarii pentru avocaţi şi, de ce nu, beneficii nerealizate din moment ce maşina a fost trasă pe dreapta“, mai precizează Cuculis.

Avocaţii spun că, în cele mai multe cazuri, astfel de procese se câştigă uşor. Singurele excepţii sunt acelea în care gropile sunt semnalizate corespunzător şi atunci se consideră că şoferii îşi distrug maşinile din vina lor.

Foto: Gropi în asfalt în București și pe centura Capitalei (sursa G4Media.ro)