Strugariu, europarlamentar raportor EMFA: Primim informații pe surse că unele state membre UE vor contesta baza legală a Actului European pentru Libertatea Presei

Europarlamentarul REPER (Renew Europe), Ramona Strugariu, a declarat într-un briefing cu jurnaliștii la Strasbourg, că a primit informații pe surse că unele state membre UE care nu au dorit încă de la început implementarea Actului European pentru Libertatea Presei (EMFA), ar urma să conteste baza legală a propunerii legislative, indicând spre țări precum Franța și Germania.

„Pe surse ajunge la noi informaţia că vom fi daţi în judecată şi se va contesta baza legală a propunerii legislative. Am mai trecut prin asta, au mai fost tentative, o să vedem dacă se va întâmpla sau nu”, a afirmat Strugariu.

Eurodeputata, care a fost și raportoare pentru Comisia de libertăți civile a Parlamentului European în privința EMFA și a directivei anti-SLAPP, a precizat că, încă de la bun început, unele state UE nu ar fi fost de acord cu propunerea legislativă și încearcă în prezent să conteste EMFA, bazându-se pe „tot felul de chichiţe şi de formulări din perspectivă juridică şi temeiului unor reglementări de acolo ca să poată să se ducă la Curtea Europeană de Justiţie”.

Întrebată de jurnaliști în legătură cu statele despre care ar fi vorba, ea a menționat că „tot pe surse înţeleg că Franţa şi Germania, dar sunt mai multe interesate. Probabil Polonia nu mai e acolo, deşi ştiu că în primul bloc care a contestat propunerea legislativă iniţial era şi Polonia, erau, evident, suspecţii de serviciu – Polonia şi Ungaria.

Polonia, bănuiesc că în următoarele săptămâni, sper din suflet, îşi va schimba poziţia pe multe dosare ale Uniunii”, a declarat Strugariu.

Totodată, europarlamentarul REPER a mai spus că, dacă acțiunea juridică s-au concretiza, ea nu ar bloca trilogul început joi între Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană.

„Continuăm cu negocierile, în schimb poate întârzia aplicarea actului normativ, dacă el între timp intră în vigoare. Ştiţi bine că durează procesele la Curte pentru o perioadă destul de de lungă de timp”, a precizat ea.

În legătură cu conținutul EMFA, eurodeputata a susținut că este „concentrat în jurul unor principii pe care le-am considerat fundamentale de la bun început – independenţă editorială, ce înseamnă instituţii media cu finanţare publică, cu nişte proceduri cât se poate de transparente, nediscriminatorii şi profesioniste de numire şi de selecţie”

Actul european mai conține prevederi referitoare la banii din publicitatea de stat care nu trebuie alocați selectiv, „chiar şi în situaţii de urgenţă, în care e nevoie, să spunem, de nişte alocări mai rapide şi poate nu se poate face procedura cap-coadă.

Ulterior, trebuie văzut cum şi pe ce criterii au fost alocaţi aceşti bani şi trebuie să respecte de fapt alocarea”, a mai explicat ea.

În același timp, un alt punct controversat al documentului este articolul 4, care face referire la interceptarea jurnaliștilor și măsurile de supraveghere impuse asupra acestora în timpul cercetărilor.

„Articolul 4 spune că două principii sunt consacrate ca principii absolute. Primul este independenţa editorială, al 2-lea este protecţia surselor.

Tot articolul 4 mai spune că în ceea ce priveşte activitatea profesională a jurnaliştilor, protecţia este absolută şi că nu se pot folosi nici spyware, nici alte măsuri de supraveghere intruzive, deci asta este exclus.

Există un full ban (o interdicție deplină – n.r.) în articolul 4 când este vorba despre activităţi profesionale„, a mai spus Strugariu.

„Ce are practic propunerea noastră e un set de măsuri şi de garanţii procesuale foarte solid, pentru ca în momentul în care autorităţile investighează o astfel de infracţiune, să nu avem situaţii de reţinere arbitrară, de percheziţii, orice fel de tentative abuzive de a ajunge la sursele jurnaliştilor, pentru că ştim foarte bine că, de cele mai multe ori, asta e problema şi asta caută”, a explicat oficialul european, cu referire la infracțiunile grave din legislație UE, atunci când jurnaliștii sunt suspectați și cercetați în calitatea de cetățean.

Ramona Strugariu a mai precizat că ultima măsură care poate fi luată în situații speciale de către autorități este spionajul, doar după ce toate opțiunile au fost epuizate în căutarea de informații specifice, în cadrul unei anchete penale.

Corespondență de la Strasbourg