Studenții de la o universitate din SUA cer îndepărtarea din campus a statuilor unor împărați romani, considerate simboluri ale „supremației albe”
Un grup de studenți de la Brown University, o instituție americană de învățământ superior care este membră a faimosului grup de universități Ivy League din nord-estul Statelor Unite, cere îndepărtarea din campus a două statui reprezentând împărați romani pe motiv că ele reprezintă „supremația albă” și „colonialismul.”
Grupul Decolonization at Brown, format din studenți de la universitatea din Rhode Island, a solicitat Undergraduate Council of Students să îi sprijine în eforturile de a elimina statuile împăraților romani Octavian Augustus și Marc Aureliu.
Inițiativa studenților vine la doar câteva zile după ce Școala de asistență socială a Universității din Minnesota a oferit o prelegere virtuală în care participanții albi au fost instruiți să urmeze un plan în 12 etape – bazat pe programul Alcoolicii Anonimi – pentru „a ne recupera și a ne revendica întreaga noastră umanitate,” în timp ce, într-o acțiune la fel de controversată, studenții de la o universitate catolică din Missouri au solicitat școlii să le îndeplinească o listă de 11 cereri, inclusiv ca instituția de învățământ să „decolonizeze educația.”
Cele două statui vizate de studenții de la Brown University îi înfățișează pe Octavianus Augustus (63 î.Hr. – 14 d.Hr.), împărat în momentul nașterii lui Iisus și a cărui domnie a coincis cu Pax Romana în lumea antică; și Marc Aureliu (121-180), un împărat, poet și filozof stoic.
„Aceste monumente au fost aduse în campusul nostru cu scopul de a susține idealurile formei albe ‘perfecte’ a civilizației albe, a supremației albe și a colonialismului – idei despre care credem că sunt incompatibile cu ceea ce înseamnă Brown astăzi. În consecință, îndepărtarea și înlocuirea acestor statui este un pas crucial în confruntarea unor asemenea moșteniri,” se afirmă în manifestul postat online de Decolonization at Brown. Grupul cere ca cele două statui să fie înlocuite cu opere de artă comandate unor artiști negri și indigeni locali.
Statuia lui Octavianus Augustus se află în campusul universității din Rhode Island din 1906, iar statuia lui Marc Aurelius a fost adusă în 1908, potrivit paginii electronice a universității.
„Legătura dintre SUA și Roma este în întregime ideologică. Nu există nicio legătură naturală sau directă între cele două – există doar o linie imaginată a calității de a fi alb. Statuile realizate în stil roman, la fel ca cele două de la Brown, sunt destinate să materializeze această legătură. Ele transmit presupusa supremație a valorilor albe asupra culturilor care nu sunt albe, o interpretare în care persoanele care nu sunt albe ar trebui să învețe și să aspire să fie albe. Grupurile de extremă-dreapta, precum Proud Boys și Identity Evropa, folosesc această idee de ‘virtute albă’ pentru a justifica supremația albă. Mitologia mai cuprinzătoare a civilizației albe, care accentuează legăturile romane cu Statele Unite, a fost, de asemenea, esențială pentru legitimarea proiectului colonial american, precum și a intervențiilor imperialiste ulterioare ale SUA în întreaga lume. Uciderea sistematică, asimilarea forțată și strămutarea popoarelor native din America de Nord a fost și este justificată de ‘logici rasiale și istorii romantizate,’” se afirmă în manifest.
„Cea mai importantă dintre acestea este noțiunea că Statele Unite sunt ‘punctul culminant al civilizației occidentale, produsul unei genealogii … de la Grecia antică și Roma la Europa creștină.’ Aceleași idei stau la baza statuilor de la Brown,” susține grupul de studenți, citat de Providence Journal.
„Nu este o coincidență că statuile în stil roman venerând cucerirea și dominația continuă să ocupe pământul în alte colonii europene, inclusiv în Algeria și India. În acest context mai larg, statuile în stil roman funcționează pentru a monumentaliza celebrarea stăpânirii europene asupra popoarelor non-albe din America, Africa și din alte părți. Având în vedere violențele profunde în curs de desfășurare ale colonizării, inclusiv genocidul fizic și cultural, deposedarea sistemică și ocuparea continuă a terenurilor indigene din Rhode Island și Statele Unite, această opresiune nu ar trebui să fie celebrată, cu atât mai puțin transpusă în monumente,” afirmă activiștii.
Decolonization at Brown critică faptul că „aceste statui în stil roman sunt, de asemenea, produse directe ale idealizării supremaciste albe a trăsăturilor albe,” lucrările de artă fiind „o declarație a persoanei ideale, un om de elită alb care se potrivește acestor standarde fizice rasiste.” Grupul afirmă că pentru studenții, personalul și angajații de la Brown University care nu sunt albi, „aceste statui funcționează ca un memento constant că negrii, indigenii și oamenii de culoare nu sunt incluși în concepția Brown despre comunitatea universitară. Prin urmare, prezența acestor statui nu este doar incompatibilă, ci încalcă angajamentul declarat al Brown University față de incluziune, echitate și schimbare.”
În acest context, Decolonization at Brown critică și faptul că la unversitatea din Ivy League cursurile „continuă să fie dominate în mare măsură de canoane ‘clasice,’ formate din erudiți și burse care sunt aproape în întregime occidentali și albi,” susținând derularea unui proces mai comprehensiv care să include și regândirea cursurilor predate în facultățile din campus.
Grupul afirmă că montarea unei plăci care să explice istoria statuilor sau chiar relocarea lor, așa cum a propus un comitet de artă al universității, nu este suficientă și că ele vor continua să dovedească răul făcut. Activiștii au respins, de asemenea, ideea ca statuile să facă parte din Slavery Memorial gândit de universitate, afirmând că acest lucru „ar compromite intenția Memorialului Sclaviei, permițând unui simbol al dominației albe să se înalțe asupra unui memorial al suferinței provocat de supremația albă.”
Cultura anulării
Inițiativa studenților vine la doar câteva zile după ce Școala de asistență socială a Universității din Minnesota a oferit o prelegere virtuală în care participanții albi au fost instruiți să urmeze un plan în 12 etape – bazat pe programul Alcoolicii Anonimi – pentru „a ne recupera și a ne revendica întreaga noastră umanitate,” în ceea ce criticii afirmă că este un exemplu tipic de cultură a anulării (cancel culture) care se manifestă tot mai agresiv în societatea americană.
Terapeuta Cristina Combs, care prezintă cursul, a afirmat că programul ei îi ajută pe oameni „să-și revină din calitatea de a fi albi.”
Printre cei 12 pași ai programului se numără:
- „Am recunoscut că am fost condiționați social de ideologia supremației albe” (Pasul 1),
- „Ne-am mărturisit greșelile și eșecurile față de noi și față de ceilalți” (Pasul 5),
- „Ne-am angajat să studiem continuu prejudecățile noastre rasiale, conștiente sau inconștiente, și modelele noastre inadaptabile ale gândirii supremaciste albe” (Pasul 8),
- „Ne-am angajat să împărtășim acest mesaj cu frații, surorile și frații noștri albi… pentru a construi o comunitate de recuperare care să ne susțină și pentru a încuraja responsabilitatea personală în cadrul culturii noastre” (Pasul 12).
Prelegerea de la Universitatea din Minnesota nu e singura acțiune despre care criticii afirmă că este parte a culturii anulării (cancel culture), fenomenul promovat de stânga liberală și progresistă din America prin care se „anulează” persoane, branduri, emisiuni, cărți sau filme din cauza a ceea ce unii consideră a fi remarci sau ideologii ofensatoare, rasiste sau controversate.
The College Fix a relatat recent cazul studenților de la o universitate catolică din Missouri care au solicitat școlii să le îndeplinească o listă de 11 cereri. Studenții Universității Saint Louis (SLU) și-au publicat lista pe 25 septembrie, inclusiv cererea către colegiu „să decolonizeze educația,” „să descentralizeze calitatea de a fi alb” și „să elimine supremația albă.”
Studenții doresc, de asemenea, ca școala să creeze un curs în care să se discute istoria universității legată de sclavi și indigeni. (Preoții iezuiți care au pus bazele universității au adus cu ei mai mulți sclavi în Missouri în 1823). De asemenea, activiștii vor ca administratorii universității să înlăture denumirile a trei clădiri care poartă numele unor foști proprietari de sclavi.
Statuile lui Isus, vizate și ele
În acest context, reamintim faptul că în urmă cu câteva luni, scriitorul și activistul american de stânga Shaun King a afirmat că susține distrugerea statuilor care înfățișează un Isus alb, o declarație care a stârnit în acel moment critici vehemente din partea conservatorilor din Statele Unite. King a spus că acestea „sunt o formă a supremației albe.”
Declarația activistului de culoare a fost făcută în contextul în care numeroase monumente asociate sclaviei și colonizării europene au fost distruse recent de manifestanți în orașe din Statele Unite, dar și în unele țări din Europa.
King, care este unul dintre susținătorii cei mai vehemenți ai mișcării Black Lives Matter (BLM), a scris pe Twitter că istoricii cred că Isus a avut mai degrabă înfatisarea celor care au trăit în Orientul Mijlociu în acea periodă decât cea a unui om alb, așa cum este adesea înfățișat în iconografia creștină. „Da, cred că statuile albului european despre care ei pretind că este Isus ar trebui să fie și ele date jos,” a scris King. „Sunt o formă de supremație albă. Întotdeauna au fost. În Biblie, când familia lui Iisus a vrut să se ascundă și să se amestece (cu restul), ghici unde au plecat? EGIPT! Nu Danemarca. Doborâți-le.”
Comentariile activistului BLM au fost criticate imediat de unii dintre cei care îl urmăresc pe Twitter, inclusiv figuri conservatoare proeminente.
Ulterior, ca răspuns la un mesaj tweet postat de pe contul PragerU, o organizație non-guvernamentală fondată de conservatorul Dennis Prager, King a explicat că susține că doar statuile care înfățișează un Isus alb să fie doborâte.
El a mai remarcat că picturile murale, vitraliile și alte imagini ce arată un Isus alb, pe mama sa albă și „prietenii lor albi” ar trebui să fie și ele distruse, insistând că sunt „propagandă rasistă” și „o formă brutală de supremație albă.”
Surse: The Blognonian, The Providence Journal, The College Fix, Twitter. Foto: Brown University / Sursa: Facebook
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
42 comentarii