Studenții sârbi, ținte ale dezinformării din partea presei care îl sprijină pe președintele contestat Vucic. Ziarele puterii manipulează grosolan

Mișcarea de protest din Serbia, care a scos sute de mii de oameni în stradă, pune presiune asupra puterii președintelui de dreapta naţionalistă cu tentă populistă, Aleksandar Vucic, al cărui prim-ministru a demisionat oficial la sfârșitul lunii ianuarie. Studenții au preluat rapid conducerea protestelor, care au izbucnit după prăbușirea fatală a unui baldachin de beton la o gară din Novi Sad din nord, pe 1 noiembrie, ucigând 16 persoane, arată o analiză AFP citată de Rador.

Iar politicienii, comentatorii și instituțiile de presă pro-guvernamentale au fost ocupați de atunci să-i prezinte drept „agenți străini”, plătiți de opoziție pentru a pune la cale o lovitură de stat.

Pe lângă aceste acuzații zilnice, există și informații false publicate în mod regulat „pentru a discredita studenții”, explică Snjezana Milivojevic, specialist în media și profesor la Universitatea din Belgrad.

De exemplu, un videoclip filmat de studenți la artă, care recreau atacurile pe care unii dintre ei le-au suferit: mai multe mașini au trecut în mod deliberat peste protestatari în timpul demonstrațiilor, iar acești studenți au încercat să recreeze unele dintre accidente pentru un documentar.

Dar tabloidele „Informer” și „Prva”, care au printre cele mai mari tiraje din Serbia, au folosit filmările pentru a susține că atacurile au fost de fapt organizate și că nimeni nu a trecut peste niciun protestatar. Chiar dacă poliția a anunțat mai multe arestări în aceste cazuri.

Pentru Ana Milojevic, profesor de jurnalism la Facultatea de Științe Politice din Belgrad, această dezinformare are ca scop „delegitimizarea protestelor”.

La fel ca la începutul lunii martie, în timpul unui miting în fața televiziunii publice RTS din Belgrad, un polițist în civil, Lazăr Bacic, a fost rănit, deși nu a fost imediat clar cum.

Presa pro-guvernamentală i-a acuzat imediat pe studenți că l-au atacat pe polițist. Însuși președintele, pe Instagram, a transmis acest mesaj postând o fotografie a rănitului Lazăr Bacic. Însă în orele care au urmat, videoclipurile de la demonstrație au stabilit că polițistul a fost rănit de… unul dintre colegii săi, în uniformă.

Domnul Vucic a trebuit să recunoască că Lazăr Bacic „s-ar putea să fi primit niște lovituri de la colegii săi”, susținând totodată că alte lovituri trebuie să fi fost date de protestatari.

„Aceste instituții de presă susțin propaganda regimului de ani de zile, iar acest lucru s-a intensificat de când au început protestele”, a spus Milivojevic. „Scopul lor este de a criminaliza protestele, de a le prezenta ca fiind violente și ineficiente”.

Unele instituții de presă încearcă de asemenea să le minimizeze: în timpul demonstrației din 15 martie, care a reunit peste 300.000 de oameni la Belgrad, potrivit unui organism independent de numărare, imaginile difuzate de mass-media proguvernamentală au arătat marșuri slab populate.

„Numărul studenților este subestimat în mod constant”, spune Milivojevic.

Când elevii de liceu au început să protesteze, Aleksandar Vucic a susținut că minorii nu au dreptul să protesteze – afirmație care a fost imediat preluată de tabloide și a inundat rapid rețelele de socializare. Cu toate acestea, potrivit Constituției sârbe și convențiilor ONU, minorii au dreptul de a protesta în Serbia, indiferent de vârsta lor.

Simbolurile protestatarilor au fost și ele subiect de dezinformare.

Astfel RTS a difuzat un mesaj al istoricului Holocaustului Efraim Zuroff, care face o legătură între mâna sângeroasă, un simbol al corupției devenit emblemă a protestatarilor, şi mâinile roșii afișate de unii protestatari pro-palestinieni, pe care istoricul le-a legat „de mișcarea teroristă” Hamas. O acuzație care a avut un mare ecou pe rețelele de socializare.

Din partea protestatarilor, dezinformarea a lovit și ea – deși mai rar. Un videoclip viral care pretinde că arată „arestarea angajaților RTS care au vrut cu adevărat să acopere protestele” a arătat de fapt arestarea în 2022 a membrilor unei mici mișcări politice care au luat cu asalt clădirea RTS.

Pentru a combate aceste știri false, studenții disecă în mod regulat dezinformarea difuzată de anumite instituții media pe rețelele de socializare, au înființat standuri în toată Serbia pentru a interacționa cu cetățenii și chiar au creat un grup Viber, care de luni avea peste 47.000 de membri şi unde oricine le poate pune întrebări.

Traducerea: Rodezia Costea