Studiu: Alimentele ultraprocesate îndulcite artificial, legate de apariția depresiei la femei

Consumul unor cantități mai mari de alimente și băuturi ultraprocesate, mai ales dacă aceste produse sunt îndulcite artificial, poate fi legat de apariția depresiei, potrivit unui nou studiu, scrie CNN.

„Studiul sugerează o asociere între consumul de alimente ultraprocesate și depresie, cu un risc cu aproximativ 50% mai mare pentru cei care consumă 9 porții (pe zi) sau mai mult (cei 20% din top) în comparație cu cei care consumă 4 porții sau mai puțin”, a declarat Gunter Kuhnle, profesor de științe alimentare și nutriționale la Universitatea Reading din Marea Britanie. El nu a fost implicat în acest studiu.

Alimentele ultraprocesate includ supe preambalate, sosuri, pizza congelată, mâncăruri gata preparate și alimente de plăcere, cum ar fi hot dog, cârnați, cartofi prăjiți, sucuri, fursecuri cumpărate din magazin, prăjituri, bomboane, gogoși, înghețată, precum și multe alte alimente și băuturi care conțin îndulcitori artificiali.

„Studiul nostru s-a concentrat pe legătura dintre alimente și riscul ulterior de a dezvolta un nou episod de depresie”, a declarat coautorul studiului, dr. Andrew T Chan, profesor de medicină la Harvard Medical School.

„Cu toate acestea, există, de asemenea, posibilitatea ca, în cazul persoanelor cu depresie cronică, alimentele ultraprocesate să le agraveze starea”, a declarat Chan, care este, de asemenea, șeful unității de epidemiologie clinică și translațională de la Massachusetts General Hospital din Boston.

Atunci când cercetătorii au analizat alimentele ultraprocesate specifice, cunoscute și sub denumirea de UPF-uri, doar alimentele și băuturile preparate cu îndulcitori artificiali au fost asociate cu un risc crescut de depresie în rândul persoanelor studiate, care erau toate femei, a precizat Kuhnle.

„Aceasta este o constatare interesantă, deoarece sugerează că asocierea dintre consumul de UPF și depresie este determinată de un singur factor – îndulcitorii artificiali”, a spus el.

Care este legătura?

De ce astfel de alimente ar fi asociate cu apariția depresiei? În primul rând, există o legătură cunoscută între alimentele ultraprocesate și inflamația cronică, a spus Chan.

Inflamația este o cauză principală a multor boli cronice. De exemplu, studiile au asociat alimentele ultraprocesate cancerului colorectal la bărbați și bolilor de inimă și decesului prematur atât la bărbați, cât și la femei.

„Literalmente, sute de studii leagă alimentele ultraprocesate de obezitate, cancer, boli cardiovasculare și mortalitate generală”, a declarat Marion Nestle, profesor emerit de nutriție, studii alimentare și sănătate publică la Universitatea din New York, pentru CNN într-un interviu acordat în 2022.

Un studiu din 2014 a constatat o legătură între sucurile dietetice și băuturile dietetice din fructe și depresie. Persoanele care foloseau îndulcitori artificiali în cafea și ceai erau, de asemenea, mai predispuse să dezvolte depresie, potrivit studiului.

Există o legătură și cu demența. Dacă mai mult de 20% din caloriile zilnice ale unei persoane provin din alimente ultraprocesate, riscul de declin cognitiv crește cu aproximativ 28%, potrivit unui studiu din 2022. Pentru o dietă de 2.000 de calorii pe zi, asta ar însemna 400 de calorii: În comparație, o comandă mică de cartofi prăjiți și un cheeseburger obișnuit de la McDonald’s conțin împreună un total de 530 de calorii.

„Există, de asemenea, o legătură între alimentele ultraprocesate și perturbarea microbiomului intestinal”, a spus Chan. „Acesta este un mecanism potențial important care leagă alimentele ultraprocesate de depresie, deoarece există dovezi emergente că microbii din intestin au fost legați de starea de spirit prin rolul lor în metabolizarea și producerea de proteine care au activitate în creier.”

Asociere, nu cauză și efect

Studiul, publicat miercuri în jurnalul JAMA Network Open, a examinat dietele a aproape 32.000 de femei de vârstă mijlocie care fac parte din Nurses’ Health Study II, o analiză a sănătății femeilor. Studiul nu a inclus niciun bărbat, astfel încât rezultatele nu pot fi generalizate.

În plus, studiul este unul observațional, ceea ce înseamnă că cercetătorii pot găsi doar o asociere între apariția depresiei și consumul de alimente ultraprocesate. Prin urmare, studiul nu poate lua în considerare posibilitatea unui fenomen cunoscut sub numele de „cauzalitate inversă”, a declarat dr. David Katz, specialist în medicină preventivă și stil de viață, care nu a fost implicat în studiu.

„În măsura în care băuturile dulci și alimentele ultraprocesate oferă un „confort” acut, chiar dacă trecător, este, de asemenea, plauzibil ca primele neplăceri ale depresiei în plină dezvoltare să motiveze o mai mare dependență doar de astfel de alimente”, a spus Katz. „În această construcție, depresia determină creșterea consumului de UPF, mai degrabă decât invers”.

De asemenea, este posibil ca depresia și un aport mai mare de alimente „nesănătoase” și „de confort” să se „hrănească reciproc”, a spus Katz, care a fondat organizația non-profit True Health Initiative, o coaliție globală de experți dedicată medicinei bazate pe dovezi privind stilul de viață.

„Este probabil ca depresia timpurie să compromită restricția alimentară și să crească aportul de alimente „de confort” și „junk”. Degradarea stării de spirit ar putea apoi să degradeze și mai mult alimentația, și urmează o spirală degenerantă”, a spus el.

De asemenea, este dificil de separat orice impact al dietei asupra riscului de depresie în comparație cu alți factori de risc cunoscuți, cum ar fi istoricul familial de depresie, nivelurile ridicate de stres și lipsa unei rețele sociale de sprijin, a declarat dr. Paul Keedwell, psihiatru consultant și membru al Colegiului Regal de Psihiatrie. El nu a fost implicat în acest studiu.

Cercetătorii au controlat o serie de alte cauze potențiale ale depresiei, cum ar fi vârsta, indicele de masă corporală (IMC), numărul total de calorii, terapia hormonală la menopauză, consumul de alcool, durata somnului, durerea și alte boli, cum ar fi diabetul și hipertensiunea.

„Lista de factori asociați cu consumul de UPF, cum ar fi un IMC mai mare, mai mult fumat și mai puține exerciții fizice, subliniază cât de mulți factori de confuzie pot exista”, a declarat Keith Frayn, profesor emerit de metabolism uman la Universitatea din Oxford. Frayn nu a fost implicat în acest studiu.

„Cu toate acestea, se pare că autorii i-au ajustat pe aceștia cât de atent posibil, iar relația dintre îndulcitorii artificiali și depresie iese în evidență în mod clar”, a spus Frayn.

„Acest lucru se adaugă la preocupările tot mai mari legate de îndulcitorii artificiali și sănătatea cardiometabolică”, a adăugat el. „Legătura cu depresia necesită confirmare și cercetări suplimentare pentru a sugera cum ar putea fi provocată”.