STUDIU Aproape o treime dintre europeni au o situație financiară ”precară” / 38% nu-și permit să mănânce regulat trei mese pe zi

Mai mult de jumătate dintre europeni afirmă că bugetul lor s-a redus în ultimii trei ani. Creșterea prețurilor a împins aproape o treime dintre europeni într-o situație financiară „precară”, potrivit unui studiu recent, citat de Euronews.

Cel de-al doilea Barometru european privind sărăcia și precaritatea a analizat capacitatea europenilor de a face cumpărături și a constatat că aceasta a scăzut în ultimii trei ani, obligând majoritatea dintre ei să sară peste mese și să recurgă la alegeri financiare dificile.

Dintre cei 10.000 de respondenți chestionați de Ipsos pentru Secours Populaire din Franța, 29% au declarat că situația lor financiară este „precară” și că orice cheltuială neașteptată le-ar face să se încline balanța.

Aproape unul din doi europeni consideră că se confruntă cu un risc ridicat de a ajunge într-o situație precară în următoarele câteva luni, din cauza creșterii prețurilor și a salariilor relativ stagnante. În 2021, rata de risc de sărăcie pentru populația totală a UE se situa la 17%, conform Eurostat.

Doar 15% au declarat că sunt încrezători și că nu simt nevoia să acorde atenție cheltuielilor lor zilnice.

Finanțele dificile forțează alegeri complicate

Conform rezultatelor sondajului, marea majoritate a europenilor au fost deja nevoiți să facă compromisuri în ceea ce privește alegerile lor din cauza condițiilor financiare dificile.

Inflația galopantă în aproape toate sectoarele a forțat aceste „alegeri complicate”, care includ săritul peste o masă în ciuda faptului că le este foame. Aproape unul din trei europeni a declarat că a sărit peste o masă atunci când îi era foame – Grecia și Moldova înregistrând cifre deosebit de ridicate.

Alte compromisuri includ să nu pornească caloriferele, să împrumute bani și să nu trateze o problemă de sănătate în fața costurilor în creștere.

Un sondaj realizat de Joseph Rowntree Foundation (JRF) în iunie a constatat că 5,7 milioane de gospodării cu venituri mici din Regatul Unit nu au suficienți bani pentru mâncare, ceea ce a fost numit „o nouă normalitate îngrozitoare”.

De la posibilitatea de a cumpăra doar alimente la preț redus și până la apelarea la băncile alimentare gestionate de asociații mari pentru a se hrăni, creșterea prețurilor la alimente a avut efecte variate – dar considerabile – asupra obiceiurilor alimentare, potrivit sondajului.

Dintre persoanele intervievate, 38% spun că nu mai pot servi în mod regulat trei mese pe zi, în timp ce doar 42% au declarat că nu au sărit niciodată peste micul dejun, prânz și cină din cauza constrângerilor financiare.

Gravitatea situației a fost reflectată în răspunsurile mai multor părinți, unii dintre ei spunând că au fost nevoiți să își limiteze propria alimentație pentru a le asigura copiilor lor hrana.

21% dintre părinții intervievați au declarat că au avut cel puțin o situație în care au fost nevoiți să „nu mănânce suficient” pentru a-și hrăni copiii.

Majoritatea sunt îngrijorați în legătură cu inflația

Deși cifrele de creștere a inflației au început, de fapt, să stagneze, prețurile crescute ale alimentelor și ingredientelor nu au scăzut încă, de unde și capacitatea redusă de a cumpăra produse.

Cifrele inflației în Europa s-au triplat în 2022, marcând cea mai mare rată de creștere din toate timpurile, pe fondul prețurilor de consum uriașe pentru locuințe, apă, gaz și alte taxe – care au crescut cu 18% într-un an.

Nu numai că mulți europeni au declarat că situația lor financiară este extrem de dificilă, dar au recunoscut că sunt pe muchie de cuțit atunci când vine vorba de a face față inflației.
Mai mult de jumătate dintre cei chestionați, în majoritatea țărilor, au declarat că sunt îngrijorați de modul în care vor face față inflației, temându-se de o creștere a alimentelor, energiei și a cheltuielilor diverse.

Potrivit studiului, 62% dintre respondenți sunt îngrijorați de creșterea prețurilor la alimente, în timp ce cheltuielile neprevăzute și prețurile la benzină îngrijorează 59% din populația intervievată.