Studiu: Băuturile zaharoase cresc riscul de fibrilație atrială, mai ales cele „light” / ”Apa este cea mai bună alegere” / ”Băuturile îndulcite cu zahăr fără calorii sau cu puține calorii ar trebui limitate sau evitate”

Există un risc cu 20% mai mare de apariție a aritmiei în rândul consumatorilor de peste 2 litri pe săptămână de băuturi îndulcite artificial.

Un studiu tocmai publicat în Circulation: Arrhythmia and Electrophysiology (o revistă a Asociației Americane a Inimii) a arătat o corelație între consumul de băuturi zaharoase și apariția fibrilației atriale, relatează Corriele della Sera.

Cercetarea s-a bazat pe datele de sănătate colectate în UK Biobank, o mare bază de date biomedicale care conține fișele medicale a aproximativ 500 de mii de adulți. Au fost examinate peste 200.000 de persoane cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, urmărite în medie timp de aproape 10 ani.

S-a constatat că, în comparație cu persoanele care nu consumau băuturi îndulcite, a existat un risc cu 20% mai mare de fibrilație atrială în rândul celor care au declarat că beau mai mult de 2 litri pe săptămână (aproximativ o cutie pe zi) de băuturi îndulcite cu îndulcitori (cunoscute și sub numele de băuturi „light”).

Riscul a fost cu 10% mai mare la cei care au consumat o cantitate similară de băuturi îndulcite și cu 8% mai mic la cei care au băut un litru (sau mai puțin) de sucuri de fructe 100% fără adaos de zahăr ( cum ar fi de portocale sau de pere).

Fibrilația atrială este o afecțiune în care inima bate neregulat și este cea mai frecventă dintre aritmiile „rapide”(tahiaritmii) ale inimii. Este responsabilă pentru aproximativ 30% din accidentele vasculare cerebrale ischemice. Motivul este că bătăile neregulate ale inimii cresc probabilitatea formării de cheaguri de sânge în inimă. Se estimează că aproximativ 2% din populație suferă de ea, cei mai afectați fiind vârstnicii: 1 din 10 după vârsta de 80 de ani.

Cercetătorii au evaluat, de asemenea, dacă predispoziția genetică la fibrilația atrială a fost un factor în asocierea cu băuturile zaharoase. Analiza a constatat că riscul a fost independent de predispoziția genetică.

Limitările acestui studiu includ faptul că rezultatele au fost observaționale și nu pot dovedi o relație de cauzalitate între consumul anumitor tipuri de băuturi și riscul de fibrilație atrială. În plus, rezultatele s-au bazat pe faptul că participanții și-au amintit dieta, astfel încât este posibil să fi existat erori de memorie. De asemenea, nu se știe dacă băuturile îndulcite artificial conțineau cofeină.

Kris-Etherton, profesor emerit de științe nutriționale la Penn State University, care a scris, printre altele, o opinie științifică a Asociației Americane a Inimii privind îndulcitorii artificiali, a comentat: „Avem încă nevoie de mai multe cercetări asupra acestor băuturi pentru a confirma aceste rezultate. Între timp, apa este cea mai bună alegere și, pe baza acestui studiu, băuturile îndulcite cu zahăr fără calorii sau cu puține calorii ar trebui limitate sau evitate”, spune el.

În luna mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS ) a avertizat împotriva utilizării băuturilor light pentru controlul greutății. Din ce în ce mai multe dovezi sugerează că acestea produc efecte asupra organismului destul de asemănătoare cu cele ale zahărului pe care îl înlocuiesc, cu toate consecințele sale negative.

Îndulcitorii (fie ei artificiali sau naturali) nu au efect „zero”, deoarece nu au „zero calorii” și nu sunt substanțe „neutre” pentru organismul nostru. Acest ultim studiu pare să meargă și el în această direcție.

Fibrilația atrială reprezintă ritmul neregulat al inimii (aritmie), care începe în partea superioară a inimii (atrii), precizează Medlife.

În mod normal, inima se contractă și se relaxează cu o bătaie regulată. În fibrilația atrială, ciclul normal al impulsurilor electrice din inimă este întrerupt, ceea ce duce la un ritm cardiac rapid și haotic, precum și la o mișcare slabă a sângelui din atrii către camerele inferioare (ventriculi). Pentru că nu este pompat suficient din atrii, sângele se acumulează și se poate coagula, ceea ce poate fi extrem de periculos.

Există trei tipuri principale de fibrilație atrială:

paroxistică: durează mai puțin de o săptămână și, de obicei, se oprește de la sine, fără tratament;

persistentă: durează mai mult de o săptămână și necesită tratament;

persistentă de lungă durată: durează mai mult de un an și uneori este dificil de tratat.

Netratată, fibrilația atrială dublează riscul de deces în bolile de inimă și este asociată cu un risc de cinci ori mai mare pentru accident vascular cerebral.

Cauze

Când inima bate normal, pereții ei musculari se contractă, pentru a forța sângele să iasă și să ajungă în tot corpul; apoi se relaxează, astfel încât inima să se poată umple din nou cu sânge. Acest proces se repetă la fiecare bătaie.

În fibrilația atrială, atriile se contractă aleatoriu și, uneori, atât de repede, încât mușchiul inimii nu se poate relaxa corespunzător între contracții, ceea ce reduce eficiența și performanța inimii.

Cauza apariției fibrilației atriale nu este pe deplin înțeleasă, dar tinde să afecteze anumite grupuri de oameni, cum ar fi persoanele în vârstă și cele care trăiesc cu afecțiuni (cronice) pe termen lung, cum ar fi boli de inimă, hipertensiune arterială sau obezitate.

De asemenea, poate fi declanșată de anumite situații, cum ar fi consumul exagerat de alcool sau fumatul. Un alt factor major este stresul, inclusiv fizic și mental sau emoțional, care crește riscul de apariție a unei activități electrice anormale în inimă.