STUDIU Câinii au evoluat pentru a citi emoțiile oamenilor din jurul lor

Capacitatea câinilor de a-ți simți durerea ar putea fi înnăscută. Este rezultatul secolelor de co-evoluție cu oamenii, sugerează un studiu de știință comunitară care a comparat răspunsurile câinilor și ale porcilor de companie la sunetul plânsului și al fredonatului oamenilor, relatează prestigioasa revistă Nature.

Rezultatele au fost publicate inițial în Animal Behaviour.

Oamenii acordă atenție modului în care se simt animalele din viața lor și se pare că această atenție este reciprocă. Cercetătorii au descoperit că caii se opresc și ascultă mai mult mârâitul oamenilor decât râsul. Porcii răspund mai puternic la sunetele emise de oameni decât mistreții.

Dar studiile care testează dacă animalele reacționează doar la sunetele ciudate ale oamenilor sau sunt capabile de o contagiune emoțională reală – capacitatea de a interpreta și reflecta stările emoționale ale oamenilor – sunt puține. Majoritatea animalelor pot reflecta cu exactitate sentimentele doar ale altor membri ai speciei lor. Dar studiile au arătat că câinii (Canis familiaris) pot reflecta emoțiile oamenilor din jurul lor.

O întrebare este dacă această contagiune emoțională își are rădăcinile în „semnale vocale universale ale emoțiilor” care pot fi înțelese de toate animalele domestice sau dacă este specifică animalelor de companie precum câinii. Pentru a testa acest lucru, cercetătorii au comparat răspunsul la stres al câinilor și al porcilor de companie (Sus scrofa domesticus) la sunetele umane.

Sunetele animalelor de companie

Precum câinii, porcii de companie sunt animale sociale care sunt crescute de mici în preajma oamenilor. Dar, spre deosebire de câini, porcii au fost ținuți ca animale în cea mai mare parte a istoriei lor alături de oameni. Așadar, dacă contagiunea emoțională poate fi învățată prin simpla apropiere de oameni, porcii de companie ar trebui să răspundă în moduri similare câinilor.

Echipa a recrutat proprietari de câini sau porci din întreaga lume și i-a rugat să se filmeze într-o cameră cu animalele lor de companie, în timp ce auzeau sunete înregistrate de plâns sau fredonare. Cercetătorii au contabilizat apoi numărul de comportamente de stres – cum ar fi plânsul și căscatul pentru câini și mișcarea rapidă a urechilor pentru porci – manifestate în timpul experimentului.

După cum era de așteptat, câinii au fost „foarte, foarte buni la captarea conținutului emoțional al vocalizărilor noastre”, spune co-autorul studiului Paula Pérez Fraga, cercetător în domeniul comportamentului animalelor la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. Câinii au devenit stresați atunci când au auzit oameni plângând și au fost în mare măsură indiferenți la sunetul fredonatului. Cu toate acestea, deși porcii au resimțit un anumit stres atunci când au fost expuși la plâns, comportamentul lor a sugerat că bâzâitul a fost mult mai stresant.

Acest lucru s-ar putea datora faptului că porcii nu interpretează plânsul ca pe o emoție negativă, spune Natalia Albuquerque, etolog cognitiv la Universitatea din São Paulo, Brazilia. Cu toate acestea, fredonatul ar putea fi „foarte ciudat” pentru porci, care „nu știu cum să îl proceseze”.

Descoperirile sugerează că, în comparație cu animalele de fermă, animalele de companie ar putea avea o contagiune emoțională mai puternică cu oamenii, adaugă ea. Dar ea avertizează că este nevoie de mai multe cercetări. „Porcii sunt foarte sensibili”, spune Albuquerque. „Mă așteptam să constat că și porcii ar prezenta contagiune emoțională”.

Fraga este de acord. „Noi nu spunem că porcii nu pot face [contagiune emoțională]”, spune ea. „Povestea este de fapt despre cât de buni erau câinii, nu despre cât de răi erau porcii.”