STUDIU Caprele alpine îşi sporesc activitatea pe timpul nopţii pe măsură ce clima devine mai caldă

În zilele fierbinţi, caprele alpine (Alpine ibex) îşi sporesc activitatea din timpul nopţii pentru a evita căldura, lucru care ar putea creşte riscul de a cădea pradă lupilor, se arată într-un studiu preluat de newscientist.com, transmite Agerpres.

Alpine ibex devin mai active pe timpul nopţii pentru a scăpa de temperaturile în creştere din timpul zilei, în ciuda riscului mai ridicat de a se întâlni cu prădători.

Pentru a vedea care este impactul acestei schimbări, Stefano Grignolio, de la Universitatea din Ferrara, Italia, şi colegii lui au monitorizat 47 de exemplare localizate în Parcul naţional Gran Paradiso din Italia şi în Parcul naţional din Elveţia între mai şi octombrie în perioada 2006-2019. Animalele au purtat câte o zgardă pe care au fost montaţi senzori de mişcare.

Cercetătorii ai descoperit că atunci când temperaturile erau ridicate pe timpul zilei, animalele erau mai active în timpul nopţii. Din acest motiv, animalele aveau o probabilitate mai mare de a se întâlni cu lupi, unul dintre principalii prădători ai acestei specii, aşa că aceste descoperiri reprezintă o surpriză, a spus Grignolio.

”Încălzirea globală pare să determine în mod drastic o schimbare de comportament”, a spus el. ”Prădătorii sunt doar o variabilă.”

Întrucât sunt animale sensibile la schimbările climatice, caprele alpine trec probabil la un program mai nocturn pentru a evita căldura. Temperaturile mai ridicate din timpul zilei înseamnă că trebuie să utilizeze mai multă energie pentru a se răcori în comparaţie cu energia necesară pentru a se încălzi pe timpul nopţii, a precizat Grignolio.

Dar în timp ce acest răspuns poate ajuta aceste animale să se adapteze unui climat mai cald, ar putea să nu fie o soluţie viabilă pe termen lung pentru această specie.

”E posibil să nu-şi poată îndeplini necesităţile (nutriţionale) dacă devin prea nocturne sau dacă sunt vânate mai intens”, a precizat Niels Martin Schmidt, de la Universitatea Aarhus din Danemarca.

”Studiul oferă o cuantificare reuşită a unora dintre cele mai subtile şi uneori neobservate răspunsuri la schimbările climatice”, a spus Schimdt.