STUDIU Cât de optimiști sunt românii față de alte popoare, ce cred despre traficul în orașul lor, încălzirea globală și la ce se așteaptă în 2020

Românii cred că starea economiei mondiale se va îmbunătăți în 2020, temperatura medie va crește, românii vor petrece mai mult timp online decât în fața televizorului, traficul va fi mai dificil dar, finalmente, 2020 va fi un an mai bun, se arată într-un studiu global Ipsos. Compania de cercetare de piață  și-a propus să investigheze opiniile cetățenilor din 33 de state faţă de o gamă largă de subiecte, de la climă la bani, de la terorism la relațiile dintre bărbați și femei și de la singurătate la social media.

Redăm mai jos integral rezultatul studiului

2020 va fi, într-un fel sau altul, mai bun. 81% dintre români (cu 13 puncte procentuale peste media Europei) se așteaptă ca 2020 să fie un an mai bun pentru ei comparativ cu precedentul. În același timp, 4 din 5 conaționali recunosc că 2019 a fost un an dificil pentru România în general, comparativ cu 65% dintre respondenții la nivel global care cred același lucru despre țara lor.

“Deși trăim mult mai <în prezent> față de generațiile anterioare, optimismul românilor se explică și prin afinitatea acestora pentru acea forță exterioară, providențială, care face lucrurile bune să se întâmple. Fie că îi spunem soartă, karma sau <Cel de Sus>, îi atribuim un scop precis în determinarea calității viitorului. Cu alte cuvinte, norocul și-l face omul cu mâna lui, dar nu singur!”, afirmă Oana Cândescu, Qualitative Research Manager la Ipsos România.

93% dintre români își propun un 2020 în care să fie mai atenți la propriile nevoi și priorități, dar și să investească în relația cu cei dragi. Acest procent ne situează pe primele 4 poziții globale (alături de culturi precum cele din Peru, China sau Mexic), mult peste media europeană de 65%.

Mai detașați față de problemele economiei mondiale, românii își mențin tonul pozitiv cu privire la predicțiile pentru 2020. 64% dintre cei intervievați sunt de părere că economia mondială ȋnregistrează un trend ascendent. La polul opus se află culturile mai “lucide”, precum francezii, belgienii, suedezii sau japonezii. Ungurii și polonezii se situează puțin sub media clasamentului, cu un nivel de acord de 48 și respectiv 44 de procente.

Începutul de an aduce o notă idealistă și vis-à-vis de egalitatea de gen în câmpul muncii: aproape jumătate dintre români anticipează că femeile vor fi cel puțin la fel de bine plătite precum bărbații, pe poziții similare. Peste media mondială (44%) sunt înregistrate percepțiile respondenților din India (71%), Turcia (59%) sau Singapore (51%).

Identitatea devine o opțiune personală, este un mod nou de a vedea viața. Diminuarea inegalităților de gen este în continuare o problemă atât în societățile dezvoltate cât și în cele în curs de emancipare. Teme precum feminismul, incluziunea și egalitatea stau la baza multor legi dezbătute și adoptate la nivel global. Studiile ne arată că în ultimi 10 ani au fost promovate mai multe astfel de legi decât în ultima sută de ani la un loc.

Puţin probabil să folosim rețelele sociale mai puțin decît în 2019. La nivel global, peste 57% din populația investigată își propune să folosească social media cel puțin cu aceeași frecvență că până ȋn prezent. Românii depășesc estimările globale, 60% dintre ei afirmând că este puțin probabil să reducă utilizarea rețelelor sociale ȋn 2020. Suntem la egalitate cu Spania și Ungaria – Belgia fiind și ea la 1 punct distanță (59%).

Ne confruntăm cu un fenomen interesant: la nivel global trend-urile derivate din declutter –  simplificare și sistematizare a vieții – sunt aproape o normă. Sufocați de informație, ne retragem în zona gri a detoxifierii digitale, convinși că ne-am descurca cu mult mai puțin. Nu suntem, totuși, pregătiți să ne eliberăm de cyber-realitate.

O explicație ar fi statutul pe care îl au gadget-urile inteligente în cultura tinerilor: nu doar o “unealtă” narcisistă în slujba selfie-urilor ci și o “armă” pe care o folosesc în interesul celorlalți (facilitează formarea triburilor de interese comune, mobilizează instant, validează și susțin lideri informali ai unor generații care au timp doar de povești bine spuse).

În aceeași linie, doar un sfert dintre români se tem că în anul 2020 se vor simți singuri în cea mai mare parte a timpului. Păstrăm astfel fundamentul culturilor colective balcanice. Culturile individualiste au o viziune mai sceptică: Suedia (35%), Polonia (34%) și Franța (31%).

Ce ne îngrijorează – sau valoarea pesimismului retroactiv. În 2020, oamenii spun că manifestările publice și protestele sociale vor fi mai frecvente. Dintre cele 33 de țări monitorizate, printre cele mai active se numără Franța (79% – cel mai mare procent din Europa) şi Polonia (65%), urmate la 2 puncte distanță de Marea Britanie. Japonia și Singapore se remarcă prin consecvenţă și asumare, fiind țările cel mai puțin afectate de potențiale mișcări sociale. România se situează undeva la mijloc, 45% dintre respondenți anticipând neliniști sociale și ȋn 2020.

Preocuparea noastră în ceea ce privește pericolele naturale nu pare să atingă cote îngrijorătoare. Jumătate dintre români nu se așteaptă să fie afectați de un astfel de eveniment, cu 11 puncte sub media europeană. Cei mai optimiști sunt ungurii, 7 din 10 afirmând că este puțin probabil că un dezastru natural să îi impacteze in mod direct, urmați de olandezi (72%) și britanici (68%). La polul opus se află Malaysia, Turcia și India.

Încălzirea globală și efectele ei ramân o preocupare și în 2020. Cel puțin la nivel declarativ, 72% dintre români și 77% din populația lumii sunt conștienți de efectele defectuoase ale stilului nostru de viață asupra naturii și cred că ele se vor resimți la scară largă și ȋn acest an. În același timp, aproape două treimi dintre români (63%) se așteaptă că traficul în zona în care trăiesc să se înrăutățească. E o cifră ce ne plasează în prima jumătate a clasamentului, peste media globală (58%) sau cea europeană (54%).

Sustenabilitatea nu e doar o virtute, e un fapt. Este clar că mesajul liderilor mai mult sau mai puțin informali ai mișcărilor ecologiste – de la Greta Thunberg și până la Leonardo di Caprio -, s-a popularizat în ultimii ani și a apăsat butoanele potrivite ale conștiinței individuale. Asta se vede și ȋn relația pe care oamenii o au cu mărcile. Interesul se mută către brand-uri a căror amprentă asupra mediului este mai puțin invazivă, mărci care au un scop dincolo de cel comercial, care susțin valori umane și dau ceva înapoi comunităților din care fac parte”, precizează sociologul Ipsos.

Notă: Studiul Ipsos – al treilea grup mondial de cercetare de piaţă – s-a desfăşurat în perioada 26 noiembrie – 6 decembrie 2019, în rândul a 22.512 de cetăţeni cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani (respectiv 18-64 ani pentru SUA şi Canada). Interviurile au fost realizate online, pe baza panelului Ipsos. Studiul a acoperit următoarele ţări: Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Spania, Statele Unite ale Americii (câte 1.000 de interviuri ȋn fiecare ţară), respectiv Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Belgia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, India, Israel, Malaysia, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, România, Rusia, Singapore, Suedia, Turcia şi Ungaria (câte 500 de interviuri ȋn fiecare ţară). În România, grupul Ipsos este prezent prin trei entităţi, Ipsos România, Ipsos Interactive Services şi Ipsos Digital, cu peste 1.000 de angajaţi ȋn total. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi https://www.ipsos.com/ro-ro

*****