STUDIU Climatul politic din primii 25 de ani ai vieții poate influența capacitatea de gândire critică

Este necesară o societate democratică pentru dezvoltarea gândirii critice? Un studiu nou conchide că da, mai cu seamă în primii 25 de ani de viață ai unui individ – o fereastră a „gândirii evolutive” care este configurată de factori politici, sociali și economici, transmite CTVNews, citată de Rador.

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de cercetători de la UCLA [Universitatea din California], din România și din Israel, care intenționau să determine cum poate influența societatea capacitatea unui individ de a cântări și evalua „realitățile” care i se prezintă.

„Indiferent dacă monitorizăm tot felul de surse de știri sau derulăm un flux de Twitter aglomerat, întâlnim permanent puncte de vedere diferite despre subiecte care variază de la politică la filme”, a afirmat într-un comunicat de presă una dintre coautoarele studiului, Amalia Ionescu, doctorandă la psihologie la UCLA. „Unele dintre aceste subiecte sunt infinit mai relevante decât altele, dar în definitiv folosim același tip de mecanism atunci când decidem cum să interpretăm puncte de vedere contradictorii.”

Cercetătorii afirmă că abilitatea de a compara puncte de vedere și a evita gândirea absolutistă este strâns legată de accesul individului la informație, educație și tehnologie – toate acestea fiind resurse cărora societatea democratică le acordă prioritate.

Prin realizarea unui sondaj în România, țară care s-a aflat sub un regim autoritar în 1965-1989, cercetătorii au identificat diferențe esențiale între modurile în care au evaluat „adevărul” diverse categorii de vârstă.

Studiul a examinat trei categorii de români: cei născuți după revoluția democratică (18-30 de ani), cei care și-au trăit sfârșitul adolescenței și primele etape ale maturității sub regimul autoritar (45-59 de ani) și cei care au petrecut minim 45 de ani sub regimul autoritar (peste 75 de ani). Cele trei categorii de respondenți au primit o serie de scenarii scrise în care două personaje aveau puncte de vedere contradictorii și li s-a cerut să evalueze care dintre perspective e cea mai apropiată de „adevăr”.

Conform concluziilor studiului, publicat în revista științifică PLOS One, cei care s-au adaptat la o societate democratică în fazele mai târzii ale vieții de adult (cei peste 45 de ani) au avut o probabilitate mai mare de a aborda printr-o gândire absolutistă acele scenarii cu final deschis, comparativ cu cei care au făcut tranziția la o societate democratică la o vârstă mai mică. În consecință, românii mai tineri au avut o capacitate mai mare de a compara puncte de vedere contradictorii și de a se folosi de analiza critică.

Raluca Furdui, masterandă la Universitatea de Vest din Timișoara, România, atribuie aceste diferențe unor factori precum cenzura și educația.

„În cea mai mare parte a vieții lor, [românii de peste 75 de ani] au putut urmări un singur program TV, iar toate cărțile, știrile, filmele și muzica erau supuse cenzurii comuniste”, a afirmat ea în comunicatul de presă. „Ei au învățat să respecte autoritatea profesorilor în școli, iar unii dintre ei nu au avut nici măcar șansa de a merge la liceu.”

„Din contră, noi, cea mai tânără generație din studiul nostru – în prezent între 18 și 30 de ani -, am fost provocați de profesorii noștri să ne exprimăm opiniile, să gândim critic și să verificăm informația”, a adăugat Furdui.

Cercetătorii au constatat că „evaluativism”-ul [intraductibil; termenul nu apare nici în dicționarele englezești – n.trad.] – o metodă de argumentație bazată pe logică și probe – este întâlnit cel mai frecvent la indivizii cu cel mai înalt nivel de educație. Predispoziția pentru absolutism – care îi determină pe oameni să gândească în termeni de tip negru și alb – a fost corelată cu un nivel de educație mai scăzut, cât și cu utilizarea rețelelor sociale.

Patricia Greenfield, profesoară de psihologie la UCLA, a declarat că mediul social propice unei societăți democratice îi determină pe oameni să „abandoneze supoziția cum că există un singur răspuns corect și să evalueze posibilități multiple”.

„Am descoperit că există într-adevăr o perioadă delicată de dezvoltare pentru însușirea unor modalități culturale de a gândi.”

Chiar dacă societățile democratice sunt esențiale pentru stimularea gândirii critice, e cert că ele nu o garantează. Autorii studiului arată că o acumulare exagerată de opinii personale, determinată de rețelele sociale, coroborată cu o respingere de tip autoritar a adevărului – cum ar fi țipetele politice de tipul „știri false!” – poate dirija gândirea evaluativă în direcția opusă: spre gândirea absolutistă și politica autoritară.

„Alături de ascensiunea internetului și a rețelelor sociale, există de o vreme în SUA și o ascensiune a importanței opiniilor personale, concomitent cu un declin al importanței realităților consacrate”, a declarat Greenfield.

Michael Weinstock, coautor al studiului și profesor de pedagogie la Universitatea Ben Gurion a Negevului, Israel, a afirmat în comunicatul de presă că apariția unor modificări în privința valorilor democratice are potențialul de a inhiba capacitatea indivizilor de a gândi critic cu privire la realitățile care le sunt prezentate.

„Pe baza cercetării noastre se poate prezice că modificarea mediului în sens contrar – spre mai mult autoritarism – poate duce în direcția opusă a schimbării, spre mai mai multă gândire absolutistă.”
Studiul subliniază că în SUA au avut loc schimbări în direcția autoritarismului sub administrația Trump, iar astfel de schimbări, care au avut loc recent și în alte țări din lume, pot submina capacitatea oamenilor de a analiza rațional informația.

Sursa: CTVnews/ Rador/ Traducere: Andrei Suba