STUDIU Comasarea unor linii de autobuz cu cele de troleibuz în București: Noile vehicule cu autonomie de 20 km pot fi decuplate de la fir și folosite pe rute mai lungi / Autobuzele diesel, poluante, vor fi scoase treptat din circulație

În 2024, pentru transportul în comun de suprafață din București va fi un salt calitativ prin introducerea treptată în circulație a celor 100 de noi autobuze electrice, dar și a altor 100 de troleibuze cu autonomie de 20 km. Un studiu realizat de Asociația Metrou Ușor, cu propuneri punctuale, arată cum troleibuzele pot deveni un mijloc de transport eficient în București, având în vedere distanța autonomiei și posibilitatea deplasării individuale a noilor vehicule Solaris BUS & Coach, fără cuplarea la fire.

Un alt avantaj este încărcărea bateriilor în timpul deplasării prin cablurile electrice, față de autobuzele electrice care trebuie să fie trase pe drepta pentru a fi reîncărcate. Propunerile se îndreaptă către extinderea liniilor de troleibuze, iar vehiculele să facă legătura între noi puncte de interes, prin decuplarea și recuplarea captatorilor.

Primele 15 troleibuze noi Solaris BUS & Coach vor circula începând cu luna ianuarie 2024, iar restul până la 100 vor fi livrate până în iunie. De asemenea, până în martie, 100 de autobuze electrice vor circula pe străzile Capitalei. Astfel, pentru a eficientiza achiziția celor 200 de vehicule electrice, câte numără în total, specialiștii de la Asociația Metrou Ușor propun electrificarea unor linii de autobuz existente ce parcurg distanțe considerabile în suprapunere cu rețeaua de troleibuz.

Scopul principal este reducerea poluării, prin eliminarea treptată a vechilor autobuze diesel. Asociația Metrou Ușor a arătat în studiu cum ar putea crește aria de acoperire a transportului electric, astfel încât cele 100 de troleibuze să-și folosească autonomia de 20 km și să lege mai multe linii cu fire deja existente. Practic, troleibuzele și-ar coborî captatorii, un procedeu care presupune câteva secunde. (găsiți mai jos cele 7 trasee propuse a fi comasate și deservite de noile troleibuze cu autonomie, din studiul Asociației Metrou Ușor)

„Scopul este înlocuirea autobuzelor diesel care există în dotare, chiar dacă sunt Euro 3, Euro 4 sau Euro 6, nu contează, ele trebuie ușor-ușor să dispară din pesaj, treptat, nu de mâine le retragem pe toate, asta nu se înțelege, trebuie făcut treptat”, a spus pentru G4Media, Cristian Marin, reprezentantul „Metrou Ușor”, asociația care promovează mobilitatea urbană.

După ce a văzut planurile TPBI (Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (ADI-TPBI) care stabilește traseele STB, Cristian Marin spune că nu a văzut o astfel de tendință de retragere a autobuzelor diesel. „Noile autobuze electrice ar trebui să meargă pe unde nu există infrastructură electrică, iar acolo unde există infrastructură, adică fire de troleibuz, troleibuzele sunt folosite cum nu trebuie.”, critică el.

Un exemplu de suprapunere nejustificată în transportul în comun din București este linia de autobuz 336, din Militari, care circulă pe 95% pe sub fire de troleibuz, iar pe această linie vor fi introduse o serie de autobuze electrice începând din ianuarie 2024. Potrivit acestuia, în cea mai mare parte traseele actuale rămân, fie deservite de autobuze electrice, fie mixt, fie doar de troleibuze.

Cristian Marin admite că ar putea fi renumerotări, așa cum s-a întâmplat la linia expres 783 către Aeroportul Henri Coandă, care a devenit 100, „e o chestie de obișnuință, pentru că după câteva luni oamenii se vor obișnui”.

„Un marketing inteligent făcut, lumea va putea să asimileze, problema indicativelor este cea mai mică în acest moment, problema majoră cum utilizăm noi ca oraș, ca municipalitate niște vehicule noi pe care le-am achiziționat din fonduri nerambursabile, adică în loc să tindem spre limitarea utilizării autobuzelor poluante, le înlocuim parțial cu niște autobuze electrice, punem troleibuzul pe un plan secundar, poate că îl neglijăm cât mai mult posibil că nu mai este la modă.

Un exemplul pozitiv este Praga. „Au avut troleibuze, au renunțat la ele, iar după ani buni, 30-40 de ani, au început să reconstruiască rețea de troleibuz și au achiziționat astfel de vehicule, le testează, și au ajuns la concluzia că sunt mai fiabile”, a mai spus reprezentantul Asociației Metrou Ușor.

Cele 7 propuneri din Studiul pentru electrificarea unor trasee de autobuz prin introducerea de troleibuze cu autonomie:

1. Comasarea liniei de troleibuz 90 cu linia de autobuz 201 și deservirea noii linii exclusiv cu troleibuze cu autonomie.

FOTO: Asociația Metrou Ușor

Noua linie rezultată ar avea traseul Arena Națională – Universitate – Semănătoarea, dintre care (tur-retur) 13,4 km (63,4%) ar fi acoperți de rețeaua existentă de troleibuz, iar 7,8 km (36,6%) s-ar realiza cu ajutorul autonomiei troleibuzelor. Propunerea realizează o nouă axă est-vest, cu o arie semnificativă de deservire, grație tranzitului prin zona centrală a Bucureștiului. Acest fapt crește mobilitatea călătorilor din zona Grozăvești – Ciurel.

2. Extensia liniei de troleibuz 93 către Cartier Constantin Brâncuși și Piața Presei, coroborată cu limitarea liniei de autobuz 105 la Gara de Nord.

Noul traseu propus al liniei 93 ar fi Cartier Constantin Brâncuși – Piața Presei, iar noul traseu propus al liniei 105 ar fi Valea Oltului – Gara de Nord.

Din noul traseu propus al liniei 93 (tur-retur), aproximativ 22,1 km (70,2%) sunt acoperiți de rețea existentă de troleibuz și 9,4 km (29,8%) ar fi realizați cu ajutorul autonomiei troleibuzelor.

FOTO: Asociația Metrou Ușor

Montarea rețelei de troleibuz din Piața Gării de Nord se realizează un racord strategic pentru troleibuzul bucureștean, ce face posibilă exploatarea de noi trasee comerciale.

3. Deservirea liniei 133 exclusiv cu troleibuze cu autonomie pe traseul actual (Gara Basarab – Bulevardul Tineretului).

Din traseul liniei 133 (tur-retur), aproximativ 4.6 km (24.6%) sunt acoperiți de rețea existentă de troleibuz. În plus, propunem reactivarea și montarea a 2.2 km (11.8%) de rețea de troleibuz (cale simplă), astfel încât rămân 11.9 km (63,6%) de realizat cu ajutorul autonomiei troleibuzelor.

Asociația Metrou Ușor spune că rin reconfigurarea rețelei de troleibuz de sub Pasajul Mihai Bravu se rectifică o greșeală de proiectare ce actualmente împiedică întoarcerea troleibuzelor sub pasaj în scop comercial, din cauza amplasării deficitare a rețelei în intersecție. Configurația propusă va permite ca troleibuzele ce vin din sud să poată întoarce cu realizarea opririlor în stațiile „Șoseaua Mihai Bravu”, oferind legătura cu linia 133. Astfel, ar putea fi reînființate trasee scurte ale liniilor 73 și 76, pentru mai buna deservire a sudului capitalei.

4. Deservirea liniei 137 cu troleibuze cu autonomie pe traseul actual (Universitate – Carrefour Militari).

Din traseul liniei 137 (tur-retur), aproximativ 12,5 km (40,3%) sunt acoperiți de rețea existentă de troleibuz, iar 18,5 km (59,7%) ar fi de realizat cu ajutorul autonomiei troleibuzelor.

5. Transformarea liniei 313 în linie de troleibuz (pe traseul existent Piața Sf. Vineri – Piața de Gros) și înglobarea liniei de troleibuz 73, ce are un traseu dublat în întregime de linia 313.

Din acest traseu (tur-retur), aproximativ 12,7 km (63,5%) sunt acoperiți de rețea de troleibuz și 7,3 km (36,5%) ar fi realizați cu ajutorul autonomiei troleibuzelor.

„Pe lângă beneficiile menționate în introducere, propunerea noastră permite modernizarea și creșterea gradului de accesibilitate al transportului public din sudul capitalei, prin înlocuirea troleibuzelor vechi de tip Ikarus 415T (ce deservesc în totalitate linia 73) cu troleibuze moderne cu autonomie. De asemenea, este sporită eficiența transportului public, prin înglobarea liniei 73 (cu procent nesatisfăcător de utilizare, din cauza faptului că troleibuzele nu ating punctele de interes din Piața Unirii) în linia 313. Nu în ultimul rând, este maximizat coeficientul de utilizare al rețelei de troleibuz, făcând posibilă utilizarea de autobuze electrice în alte zone ce nu beneficiază de rețea existentă de troleibuz și astfel mărirea ariei de acoperire a transportului electric.

Faptul că linia 313 a fost desemnată pentru a fi deservită de autobuze electrice este, în viziunea noastră, o eroare și o nedreptate față de locuitorii capitalei din zonele ce nu beneficiază de transport nepoluant. Linia 313 se pretează, în schimb, pentru troleibuze cu autonomie.”, se arată în studiu.

6. Deservirea liniei 336 cu troleibuze cu autonomie, pe traseul existent (Piața Rosetti – Complex Comercial Apusului).

Deoarece acest traseu este prevăzut a fi operat în parte cu autobuze electrice, ong-ul propune deservirea mixtă a liniei 336 cu troleibuze cu autonomie și autobuze electrice.

Din acest traseu (tur-retur), aproximativ 15,7 km (87,2%) sunt acoperiți de rețea de troleibuz și 2,3 km (12,8%) ar fi realizați cu ajutorul autonomiei troleibuzelor.

„Avantajul utilizării troleibuzelor cu autonomie în cazul liniei 336 îl reprezintă maximizarea coeficientului de utilizare al rețelei de troleibuz, făcând posibilă utilizarea de autobuze electrice în alte zone ce nu beneficiază de rețea existentă de troleibuz și astfel mărirea ariei de acoperire a transportului electric. Faptul că linia 336 a fost desemnată pentru a fi deservită de autobuze electrice este, în viziunea noastră, o eroare și o nedreptate față de locuitorii capitalei din zonele ce nu beneficiază de transport nepoluant. Linia 336 se pretează, în schimb, pentru troleibuze cu autonomie.”, se arată în studiul despre transportul public din București.

7. Deservirea liniei 381 cu troleibuze cu autonomie, pe traseul actual (Clăbucet – Piața Reșița).

Din moment ce parcul de troleibuze cu autonomie este limitat, iar pe acest traseu este prevăzută deservirea cu autobuze electrice, „Metrou Ușor” propune deservirea mixtă a traseului cu autobuze electrice și troleibuze cu autonomie.  Din acest traseu (tur-retur), aproximativ 14,2 km (47,8%) ar fi acoperiți de rețea de troleibuz, iar 15,5 km (52,2%) ar fi realizați cu ajutorul autonomiei troleibuzelor.

Pe lângă beneficiile menționate în introducere, instalarea segmentului de rețea de la capătul „Clăbucet” și conectarea acestuia la rețeaua de pe Calea Griviței va eficientiza retragerea troleibuzelor cu autonomie la Depoul Bucureștii Noi, întrucât troleibuzele se pot reconecta direct din stația terminus, continuând apoi pe fir până la depou.

Notă: Studiul Asociației Metrou Ușor a fost înaintat Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (ADI-TPBI), instituția care stabilește traseele STB și de la care G4Media.ro a solicitat un punct de vedere. Vom publica răspunsul conducerii TPBI imediat ce acesta ne va fi transmis. Studiul poate fi văzut și aici: https://forum.metrouusor.com/File?id=217796

VIDEO Exemplu cum se face cuplarea captatorilor la Brașov: