Studiu: Copii fără prieteni. Unul din cinci părinți este îngrijorat / 90% dintre copii și-ar dori să își facă prieteni noi. Primul obstacol este timiditatea

Începutul anului școlar poate fi o ocazie atât pentru a crea noi relații, cât și pentru a aprofunda acele legături lăsate nefăcute la începutul verii. Cu toate acestea, pentru mulți copii socializarea este obositoare și deloc naturală, scrie Corriere della Sera, care citează studiului Health Survey of 6- to 12-year-olds, realizat de experții de la Mott Children’s Hospital (Michigan), care evidențiază preocupările mamelor și taților.

Aproape unul din cinci părinți afirmă că copilul lor nu are prieteni sau nu are destui, în timp ce 90% dintre copii și-ar dori să își facă prieteni noi. Dar care sunt cauzele acestei oboseli? Primul obstacol este timiditatea (21%), urmat de lipsa timpului (18%) sau lipsa unui loc unde să stea împreună în afara școlii (16%).

Mulți părinți susțin că copiii lor nu reușesc să se integreze în grupurile de prieteni stabilite (17%), în timp ce aproximativ 15% cred că dificultățile sunt cauzate de neastâmpărul copiilor. În schimb, 10% dintre copii au un handicap sau condiții medicale care fac prieteniile mai dificile.

„Prieteniile pot juca un rol semnificativ în sănătatea și dezvoltarea generală a copiilor, bunăstarea emoțională, stima de sine și abilitățile sociale”, spune conducătorul studiului, Sarah Clark, cercetător în cadrul Departamentului de Pediatrie al spitalului.

„Dar unii părinți spun că copiii lor întâmpină obstacole în a-și face prieteni, din cauza personalității, anxietății sociale, condițiilor medicale sau pur și simplu a lipsei de oportunități”, completează ea.

Prieteniile încep de foarte multe ori ca o chestiune de proximitate: copiii sunt mai predispuși să se joace cu copiii prietenilor părinților lor, cu copiii care locuiesc în aceeași clădire sau participă la aceleași activități sportive. Pentru a-i ajuta pe cei mici să socializeze, trei din patru părinți recunosc că adoptă strategii care favorizează interacțiunea cu colegii, cum ar fi înscrierea copilului în activități pentru a întâlni copii cu interese similare, dar și împrietenirea cu alți părinți care au copii de aceeași vârstă.

”A ajuta înseamnă a găsi echilibrul corect între îndrumare, încurajare și spațiu, pentru a gestiona situațiile sociale în mod independent”, spune Clark.

”Crearea de noi prietenii poate fi stresantă pentru unii copii, dar nu trebuie să ne alarmăm imediat. În acest stadiu de creștere, copiii încă își dezvoltă și își exersează abilitățile sociale”, precizează cercetătoarea.

Prin urmare, este normal ca ei să facă greșeli șipărinții trebuie să fie gata să asculte și să ofere sfaturi atunci când apar neînțelegeri. Aceasta înseamnă, de asemenea, să nu se amestece și să nu intervină, mai ales niciodată public. Dezvoltarea abilităților sociale durează ani de zile, iar greșelile pot fi o experiență valoroasă de învățare.

Provocarea socială apare în timpul școlii medii. Copiii vor mai multă independență, dar nu sunt încă pe deplin autonomi. Ei au nevoie ca părinții să îi însoțească, dar apoi vor să fie singuri cu prietenii lor, fără ca un adult să îi supravegheze. Lipsa locurilor sigure în care copiii se pot întâlni este o problemă. În unele municipalități, centrele comerciale și bibliotecile nu primesc minori care nu sunt însoțiți de un tutore. Prin urmare, pentru a sprijini independența în creștere, mamele și tații sunt mai predispuși să le permită copiilor lor să utilizeze rețelele sociale pentru a intra în legătură cu prietenii și pentru a cumpăra articole care să îi ajute să se „integreze”.

Prieteniile copiilor sunt influențate de opiniile părinților. Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale sondajului se referă la așteptările sociale: doi din trei părinți subliniază cât de important este ca prietenii copiilor lor să provină din familii cu stiluri parentale similare. Peste o treime dintre părinți recunosc că au o preferință pentru prietenii care provin din familii cu o anumită afiliere politică sau religioasă, în timp ce educația sau veniturile similare sunt valori secundare.

„Școala este adesea văzută ca un loc în care copiii se întâlnesc și stabilesc legături cu colegi cu medii, idei, obiceiuri și moduri de gândire diferite”, explică Clark. „Limitarea prietenilor unui copil doar la cei din medii similare ar putea îi împiedica capacitatea și încrederea de a naviga în contexte diferite în viitor”, mai spune specialistul.