STUDIU Cum au hrănit euroscepticismul și discursul naționalist eșecurile aderării la Schengen

Eșecurile României în privința aderării la spațiul Schengen pot hrăni euroscepticismul și reînvia teme naționaliste precum valorile etnice și patriotismul, într-un moment în care încrederea românilor în Uniunea Europeană se află la cote mici, arată două cercetări pe tema discursurilor media, publicate recent. Un nou refuz al cancelarului austriac cu privire la aderarea României și Bulgariei, exprimat marți la Viena, vine la mai puțin de un an de la scandalul care a culminat cu boicotul companiilor austriece la noi în țară.

Mai exact, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marți că ”până când nu va fi reparat, extinderea Schengen este imposibilă”. Afirmațiile au fost făcute la o conferință de presă comună cu premierul bulgar, Denkov, care a încercat să-l convingă pe cancelar de buna protecție a granițelor bulgare. Anunțul înseamnă că șansele României să primească un vot pentru intrarea în Schengen la Consiliul UE pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) în decembrie anul acesta sunt aproape nule.

Un scenariu similar a avut loc la finalul anului trecut și a produs reacții puternice la noi în țară, care au culminat cu un boicot al companiilor austriece. Exact în pantofii premierului bulgar s-a aflat atunci ministrul român de interne Cătălin Predoiu, când omologul său austriac, tot la o conferință de presă comună, a refuzat categoric aderarea României.

Europragmatism și populism în mass-media

O cercetare publicată recent, semnată de profesori de la Universitatea București, a analizat la nivel de discurs modul în care mass-media și politicienii au gestionat respingerea abruptă de anul trecut.

”Situația a fost prezentată în mod uniform și non-eurosceptic de către mass-media și politicienii din ambele țări. Decizia de amânare a aderării României și Bulgariei și de acceptare a Croației, luată în JAI la 8 decembrie 2022, a fost abordată mai degrabă ca un „gest reticent”, „ezitare politică” și „obiecție” decât ca o „opoziție clară”. În timp ce textele din mass-media au subliniat veto-ul Austriei și al Olandei, discursul general a minimalizat eșecul politic, remarcând sprijinul arătat de alte țări europene”, scrie în articolul de cercetare intitulat ”Minimizarea euroscepticismului în mass-media: aderarea la Schengen a României și Bulgariei”, semnat de profesorii universitari Romina Surugiu, Adriana Ștefănel și Antonio Momoc.

Totuși, ei admit că subiectul a fost tratat într-o manieră populistă, cu accent pe polarizarea dintre unitatea europeană („consensul”) și elementele singulare care i se opun („elita” din Austria și Olanda). Textele din mass-media includ declarații ale politicienilor și experților care susțin că există interese „meschine/petuoase” ale politicienilor locali din Austria și Olanda, suspectând o legătură cu războiul din Ucraina și cu interesele rusești.

Punctul culminant a avut loc pe 8 decembrie, în ziua votului, când presa românească a citat un sondaj de opinie în care două treimi dintre respondenți au fost de acord că suntem un membru de rangul doi al UE. Cu toate acestea, cercetarea subliniază că politicienii nu au adoptat retorica „țărilor de rangul al doilea” și, în schimb, au făcut comentarii negative cu privire la jocul politic „murdar” practicat de Austria. În schimb, reacțiile puternice ale publicului au culminat cu un boicot al companiilor austriece, pe care politicienii mainstream nu l-au încurajat în discursul lor.

”Există posibilitatea ca euroscepticismul românilor și bulgarilor să fie sporit de amânarea deciziei de acceptare în spațiul Schengen. Susținem că euroscepticismul poate lua forma discursului despre renașterea statelor naționale și a valorilor lor etnice care favorizează frontierele, naționalismul etnic și patriotismul local”, susțin autorii cercetării.

Cum a reacționat publicul

La aceeași concluzie a ajuns și profesorul Radu Meza, de la Universitatea Babeș Bolyai, care a publicat o cercetare pe aceeași temă, intitulată ”Retorica speranței și a indignării: Emoție și cinism în reflectarea evenimentelor despre aderarea la Schengen”. Cercetătorul a analizat modul în care presa a abordat subiectul și reacțiile publicului pe rețelele de socializare.

”Rezultatele cercetării arată că subiectul aderării la Spațiul Schengen are potențialul de a stimula euroscepticismul în trei moduri distincte: prin alimentarea negativității și a indignării față de actorii internaționali, fie ca actori colectivi, cum ar fi Olanda și Austria, fie ca țapi ispășitori individuali, cum ar fi Mark Rutte sau Gerhad Karner; prin stimularea detașării de politică într-o stare cinică de amuzament, ca reacție la comunicarea strategică a politicienilor și la emoționalizarea excesivă a mass-media și prin angajarea în autovictimizare și aluzie la o conspirație”, scrie în articolul științific.

Perioada analizată a fost de două luni, între 15 octombrie și 15 decembrie 2022 și a vizat articolele pe această temă publicate de cele mai accesate 14 surse online de știri (cu mai mult de 10 milioane de vizite pe lună).

”Multe reacții de tip haha pe rețelele sociale, am observat o distanțare cinică a publicului față de politic în contextul în care, în anumite cazuri, publicul simte că politicienii dezamăgesc, un fel de haz de necaz. De cealaltă parte, în momentul în care subiectul s-a emoționalizat, am remarcat și o tendință a presei de a publica un număr mare de reacții emoționale, la cald”, a explicat Radu Meza.

Știrile care declanșează reacții emoționale puternice sunt preferate în social media și duc la o tendință a jurnaliștilor de a prefera subiecte emoționale, cum ar fi boicotarea companiilor austriece sau dramatizarea excesivă și „inflația de știri”, unele agenții de știri creând un număr inutil de articole în acoperirea unei știri prin colectarea de reacții emoționale de la cât mai multe personalități publice, se arată în cercetare.

”Cele mai multe share-uri au fost înregistrate la o transmisiune Rtv pe tema protestului de la Ambasada Austriei, de pe 9 decembrie. După vot au apărut discursuri de boicotare care au primit în special love și angry ca reacții pe rețelele sociale”, a spus Radu Meza.

Privirea de ansamblu a datelor colectate arată că 26% din articole provin dintr-o singură publicație (știripesurse.ro), care a abordat intensiv problema. În plus, 15% dintre dintre articole au fost publicate la 8 decembrie 2022.

Odiseea aderării la Schengen

• Pe scurt, în mai și octombrie 2022, Comisia a recomandat ca Bulgaria, România și Croația să fie admise în Spațiul Schengen după ce vor îndeplini criteriile de aderare.
• În noiembrie, Comisia a solicitat Consiliului să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite aderarea deplină a acestor trei țări, având în vedere aplicarea cu succes a normelor Schengen de către acestea.
• Raportul mecanismului de cooperare și verificare prezentat la 22 noiembrie de Comisia Europeană a arătat că România și Bulgaria și-au îndeplinit angajamentele asumate la aderarea la UE.
• În decembrie 2021, Consiliul a confirmat că Croația a îndeplinit condițiile pentru a deveni membru Schengen.
• În pofida recomandării Comisiei, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că ar putea să se opună prin veto aderării României și Bulgariei din cauza eforturilor insuficiente de a opri migranții ilegali, susținând că „aproximativ 75.000 dintre cei 100.000 de migranți ilegali care au intrat în Austria în 2022 nu au fost înregistrați în nicio țară din UE în drumul lor spre Austria”. Investigațiile autorităților austriece ar fi arătat că majoritatea acestor migranți au trecut prin Bulgaria și România.
• La 2 decembrie, guvernul olandez a anunțat că va accepta aderarea României la Schengen, dar va bloca Bulgaria pentru că nu îndeplinește condițiile necesare.
• La 6 decembrie, cancelarul Nehammer a declarat că Austria se opune aderării atât a României, cât și a Bulgariei la spațiul Schengen.
• Subiectul aplicării acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România s-a aflat pe ordinea de zi a reuniunii JAI din 8-9 decembrie. Consiliul a adoptat decizia privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen doar pentru Croația și a blocat ofertele de aderare pentru România și Bulgaria.