STUDIU Cum s-au integrat refugiații ucraineni din România: câți s-au angajat, câți vor să rămână și câți s-au înregistrat la serviciile de sănătate românești?

Un studiu realizat în România arată modul în care refugiații ucraineni s-au integrat în această țară după mai bine de un an de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), mulți ucraineni și-au găsit deja de lucru în România și și-au înscris copiii în școli. OIM a studiat situația refugiaților, problemele și nevoile acestora. Potrivit rezultatelor sondajului, o parte semnificativă a ucrainenilor s-a integrat în societatea locală, transmite agenția ucraineană RBC, citată de Rador.

De exemplu, 86% dintre refugiați au solicitat protecție temporară, două treimi (61%) sunt înregistrați la serviciile de sănătate românești, iar școlile locale sunt frecventate de un număr record de copii ucraineni – 91%. Este important de remarcat că înscrierea la școală este una dintre condițiile pe care ucrainenii trebuie să le îndeplinească dacă vor să beneficieze de ajutor financiar de la stat pentru cazare și masă în cadrul noului program de sprijin pentru refugiații veniți din Ucraina.

De asemenea, sondajul arată că jumătate dintre refugiații ucraineni (51%) și-au găsit deja un loc de muncă în România, 24% sunt în căutarea unui serviciu, iar 45% dintre participanții la studiu rămân nu își caută de lucru. 51% dintre refugiații ucraineni chestionați și-au exprimat intenția de a rămâne în România, iar 31% dintre cetățenii veniți din Ucraina au declarat că s-au stabilit deja aici, în timp ce 10% dintre respondenți au afirmat că au reședința în Ucraina.

Ajutorul de cazare a fost obținut de 57% dintre cei care au fugit de război, în timp ce 56% au primit sprijin financiar și alimentar. Principalele nevoi ale refugiaților ucraineni din România sunt următoarele: sprijin financiar – 57%; informare – 51%; servicii medicale – 50%; materiale sanitare și de igienă – 39%; produse alimentare – 36%. Refugiații ucraineni din România au raportat probleme legate de necunoașterea limbii române (74%), angajare (25%), accesul la servicii medicale (12%) și școlarizarea copiilor (10%).