STUDIU Dansul liber, la fel de benefic pentru sănătate ca exercițiile fizice clasice

Uită de adidași sau ghete și pune-ți pantofii de dans, deoarece o nouă cercetare de la Universitatea Northeastern arată că dansul poate avea aceleași beneficii pentru sănătate ca alergarea și alte forme de exercițiu.

„Nu ai nevoie neapărat de muzică, de antrenament sau de un profesor, oricine – teoretic – poate dansa exact unde se află și poate obține o doză benefică de activitate fizică”, spune Aston McCullough, profesor asistent de terapie fizică, mișcare umană și științe ale reabilitării la Northeastern.

Cercetarea sa pe acest subiect a fost publicată în jurnalul PLOS ONE.

Oamenii de știință știau deja că dansul are multe beneficii, îmbunătățind sănătatea inimii, echilibrul, flexibilitatea și bunăstarea psihologică.

Dar McCullough remarcă faptul că studiile anterioare nu au măsurat „doza” exactă de dans liber oferită – ceea ce a dus la întrebări despre cât de intens se mișcă oamenii când dansează liber și dacă această activitate este suficientă pentru a ajunge la un nivel moderat sau intens de exercițiu fizic.

De asemenea, studiile anterioare s-au concentrat mai ales pe stiluri specifice de dans, precum baletul sau hip-hop-ul.

McCullough a vrut să abordeze lucrurile diferit – concentrându-se nu pe dansatori antrenați care practică un stil consacrat, ci pe persoanele obișnuite care pur și simplu iubesc să danseze.

„Ne-am dorit un studiu care să aibă un impact cât mai mare asupra sănătății publice”, spune el. „Le-am spus participanților să danseze cum doresc – pur și simplu să se miște cum simt ei. Astfel, studiul nostru devine mai relevant pentru publicul larg.”

McCullough a adunat aproximativ 50 de participanți cu vârste între 18 și 83 de ani, cu experiență în dans variind de la zero la 56 de ani. Apoi, i-a lăsat să danseze în intervale de cinci minute, la intensități moderate și mari, atât cu, cât și fără muzică aleasă de ei.

Între timp, McCullough a măsurat ritmul cardiac, consumul de oxigen și nivelul de efort perceput. A descoperit că, indiferent dacă dansul are loc într-un club, singur acasă sau chiar pe întuneric, acesta poate crește ritmul cardiac suficient pentru a se încadra în recomandările privind activitatea fizică moderată și intensă.

A mai descoperit că experiența în dans nu influențează nivelul de energie consumată, dar muzica îi determină pe participanți să danseze mai intens.

McCullough spune că aceste rezultate sunt promițătoare, deoarece înseamnă că dansul – oricând, oriunde, oricum – poate contribui la atingerea recomandărilor Office of Disease Prevention and Health Promotion, conform cărora adulții trebuie să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână, sau o combinație între cele două.

„Oamenii pot dansa fără să iasă din casă, pot dansa chiar și fără să se ridice de pe scaun”, spune McCullough. „Suntem foarte entuziasmați de beneficiile dansului pentru toată lumea. Indiferent cum alegi să dansezi, doar asigură-te că ai suficient spațiu în jur pentru a dansa în siguranță.”

Totuși, dansul nu este o formă completă de exercițiu.

Office of Disease Prevention and Health Promotion recomandă, de asemenea, ca adulții să facă exerciții de întărire musculară, cum ar fi antrenamentele cu greutăți sau exercițiile cu propria greutate corporală, de cel puțin două ori pe săptămână.

„Unele stiluri de dans pot include antrenamente cu greutatea corpului, cum ar fi breakdance-ul”, spune McCullough. „Dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine legătura dintre dans și antrenamentul de forță.”