STUDIU De ce caută tot mai multe state alternative ecologice de monitorizare a vremii: Impactul puțin cunoscut al baloanelor meteorologice asupra ecosistemelor marine

Într-o zi de toamnă a anului 2023, un pui de albatros cu nas galben de Atlantic zăcea fără suflare în bazinul Santos din sud-estul Braziliei. Monitorii de plajă au găsit pasărea tânără în nisip, slăbită și hipotermică. Cauza suferinței albatrosului era evidentă: acesta fusese prins într-un balon meteorologic. Sfoara balonului, încă legată de un emițător radio, a pătruns în carnea păsării – fracturând oasele și tăindu-i circulația. Albatrosul, prea încurcat pentru a împrăștia ulei din glanda cozii în pene pentru impermeabilizare, era ud până la piele, scrie revista Hakai, citată de Smithsonian Magazine.

Personalul organizației non-profit Albatross Project a dus pasărea disperată la centrul de reabilitare al organizației din apropiere, unde medicul veterinar Daphne Goldberg și colegii săi au examinat albatrosul și au decis că eutanasierea era singura opțiune. Albatrosii au nevoie de picioare pentru a vâsli și a zbura – aceasta nu ar fi supraviețuit cu picioarele amputate „A fost o tragedie. A fost îngrozitor”, își amintește Goldberg.

Goldberg este coautor al unui studiu recent privind impactul pe care îl au resturile de baloane meteorologice asupra păsărilor și animalelor marine. La nivel mondial, sute de mii de baloane meteorologice sunt lansate pe cer în fiecare an, iar majoritatea nu sunt niciodată recuperate. În schimb, deșeurile lor – un amestec de latex, bumbac și plastic – rămân în ecosistemele marine ani de zile. Și pentru că doar un mic procent din animalele moarte ajung la țărm, impactul este probabil mai grav decât sugerează cifrele. „Probabil că există mult mai multe [cazuri similare]”, spune Goldberg.

Multe țări folosesc baloane meteorologice pentru a colecta date de la mare altitudine privind temperatura, presiunea și umiditatea aerului. Înainte de inventarea baloanelor meteorologice moderne în anii ’30, oamenii de știință zburau cu zmeie – și mai târziu, cu baloane cu aer cald – echipate cu termometre pentru a obține astfel de măsurători.

În prezent, există aproximativ 1 300 de stații la nivel mondial care eliberează baloane – fiecare de trei ori mai mare decât o minge de plajă obișnuită – pentru a furniza rapoarte meteorologice, precum și avertismente pentru furtuni precum uraganele Helene și Milton. De sfoara de bumbac a balonului este atașată o radiosondă, o cutie din polistiren sau plastic dur care conține senzori și un emițător radio cu baterii care trimite date meteorologice la un receptor de la sol în fiecare secundă.

Statele Unite lansează anual aproximativ 76.600 de baloane, în timp ce Canada trimite aproximativ 22.000. Pe măsură ce urcă, fiecare balon se dilată. După ce a parcurs aproximativ 21 de mile și volumul său a crescut de 100 de ori, acesta explodează, împrăștiind latex în toate direcțiile și eliberând o mică parașută care aduce radiosonda înapoi pe Pământ. Aceste baloane sunt folosite o singură dată.

Cercetătorii australieni de la Tangaroa Blue Foundation au semnalat pentru prima dată problema deșeurilor produse de baloanele meteorologice în urmă cu un deceniu. Pe parcursul a 21 de luni, aceștia au colectat 2 460 de bucăți de deșeuri de baloane meteorologice în jurul Marii Bariere de Corali. Cercetătorii au estimat că până la 70 % din baloanele meteorologice din Australia ajung în ocean. (Țara are 38 de locații din care lansează până la 300 de baloane în fiecare săptămână).

Grupul lui Goldberg a fost martor direct la impactul baloanelor meteorologice atunci când a examinat șapte albatroși găsiți în bazinul Santos din Brazilia, inclusiv cel cu picioarele rupte. Dintre celelalte șase păsări, încă două erau albatroși atlantici cu nasul galben. Celelalte patru erau albatroși cu sprâncene negre. Păsările au fost găsite cu resturi încâlcite în jurul picioarelor și aripilor. Examinările postmortem au concluzionat că aceste animale au fost probabil prinse în viață. Cercetătorii au urmărit un balon până în orașul brazilian Guarulhos, la 55 de mile în interiorul țării; altul a venit din Florianópolis, la 310 mile sud.

În 2023, un alt grup de cercetători a publicat detaliile despre două țestoase Kemp’s ridley tinere moarte, care au fost găsite contorsionate în resturi de baloane meteorologice în Virginia. Unul dintre animale avea ața înfășurată în jurul înotătoarei. Al doilea avea sfoară legată de toate cele patru înotătoare, împreună cu gâtul și plastronul (partea inferioară).

Studiul notează că, deși unele dintre materialele utilizate în baloanele meteorologice – cum ar fi latexul și șnurul de bumbac – sunt considerate biodegradabile, o mare parte a acestora, inclusiv șnurul, nu se descompune rapid. Dacă toate sforile folosite de baloanele meteorologice lansate anual numai în Statele Unite ar fi puse cap la cap, s-ar putea întinde de la sol până la vârful muntelui Everest de 185 de ori.

Jennifer Provencher, profesor de cercetare adjunct la Universitatea Carleton din Ottawa, care nu a fost implicată în niciunul dintre studii, subliniază că impactul mai mare al resturilor de baloane meteorologice este necunoscut, deoarece acestea sunt în mare parte invizibile. „În esență, nu avem niciun indiciu cu privire la ceea ce se întâmplă la nivelul populației”, spune ea.

Păsările din studiul brazilian au fost prinse în echipamente fabricate de compania finlandeză Vaisala, un important producător de echipamente meteorologice. Într-un e-mail, Niina Ala-Luopa, șefa departamentului de comunicare al Vaisala, a declarat: „Prețuim profund bunăstarea animalelor și a mediului”. Ea a adăugat că șnurul este acum fabricat din fibre pe bază de celuloză concepute pentru a slăbi mult mai repede decât versiunile anterioare din bumbac și că societatea oferă, de asemenea, containere pentru radiosonde fabricate din materiale naturale și amidon, în plus față de cele convenționale. Aceste noi modele sunt cu 20 până la 30 % mai scumpe.

În ciuda costurilor ridicate, birourile meteorologice încep, de asemenea, să reducă impactul instrumentelor lor. Biroul de meteorologie din Australia a încercat prototipurile de baloane mai durabile ale Vaisala și a trecut de la baloane albe la baloane albastre, pe care animalele marine ar fi mai puțin susceptibile să le confunde cu hrana. Met Office din Regatul Unit intenționează, de asemenea, să testeze noile baloane Vaisala; acesta le va lansa de la două stații British Antarctic Survey în 2025.

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite a experimentat, de asemenea, diverse baloane meteorologice și dispozitive noi de colectare a datelor, inclusiv un balon care poate rămâne în aer timp de până la 16 zile, în loc de doar câteva ore. În 2024, agenția a anunțat că va testa două drone diferite pentru a colecta date meteorologice, ambele fiind recuperabile.

Agențiile meteorologice nu testează aceste noi dispozitive doar pentru că sunt mai durabile; ele doresc, de asemenea, date mai bune. Deocamdată, însă, baloanele continuă să zboare mult mai sus decât dronele, astfel încât rămân un instrument important de colectare a datelor. Versiunile cu impact mai redus ar reprezenta cel puțin o mică îmbunătățire pentru animalele din ocean.