STUDIU De ce femeile trăiesc mai mult decât bărbații? / Secretul ascuns în cromozomul X, care nu este atât de „latent”, cum s-a crezut până acum

Experimentele pe șoareci și analizele creierelor umane donate științei au descoperit că al doilea cromozom X „adormit” poate fi activat la bătrânețe și poate activa gene care mențin creierul sănătos, anunță Corriere della Sera.

Speranța de viață, lăsând la o parte parantezele Covid, a crescut spectaculos și aproape s-a dublat în ultimul secol. În Italia, una dintre cele mai longevive țări din lume, speranța de viață a femeilor italiene este de aproximativ 84,8 ani, cu peste patru ani mai mult decât a bărbaților, care rămân la 80,7 ani. Dar de ce trăiesc femeile mai mult decât bărbații? Longevitatea mai mare a femeilor pare, per ansamblu, să fie destul de independentă de locul în care trăiesc femeile, de cât de mulți bani câștigă și de alți factori sociali și de mediu. Apropo, acest lucru este valabil pentru majoritatea mamiferelor. Este un fenomen care se observă la nivel mondial chiar și în perioadele de epidemii sau de foamete.

Hormonii sexuali precum estrogenii joacă un rol interesant în longevitate datorită efectului pe care îl au asupra sistemului imunitar. Cu toate acestea, atunci când nivelul de estrogen scade, ca în timpul menopauzei, sistemul imunitar al femeilor pare să slăbească. Iar femeile tind să ajungă din urmă (sau să depășească) bărbații în ceea ce privește apariția bolilor.

Tipurile comportamentale joacă, de asemenea, un rol-cheie: femeile sunt, în general, mai puțin predispuse decât bărbații să fumeze sau să bea excesiv, comportamente care contribuie semnificativ la mortalitate. Femeile, în general, au tendința de a practica comportamente de promovare a sănătății, cum ar fi mersul la medic, efectuarea examenelor de screening, purtarea centurii de siguranță, conducerea în siguranță, precum și sunt mai predispuse la socializare (izolarea socială este un factor de risc pentru declinul cognitiv).

Acum, o echipă de cercetători de la Universitatea California din San Francisco (UCSF) ar fi identificat secretul longevității feminine în cel de-al doilea cromozom X care, potrivit autorilor, nu este atât de „latent” cum s-a crezut până acum.

Potrivit oamenilor de știință, care au realizat un studiu pe șoareci publicat în Sciences Advances, pe măsură ce îmbătrânim, cromozomul X secundar se trezește, activând o serie de gene reziliență la declinul cognitiv (dar numai dacă nu sunt prezente boli precum Alzheimer).

Faptul că femeile trăiesc mai mult decât bărbații nu înseamnă neapărat că trăiesc mai bine. De fapt, femeile tind să trăiască mai sănătos mai puțini ani decât bărbații. La bătrânețe, în special după menopauză, femeile sunt în general mai fragile și mai vulnerabile decât bărbații, dezvoltând probleme cardiovasculare și Alzheimer.

Femeile și bărbații îmbătrânesc diferit, iar înțelegerea motivelor, spun oamenii de știință, ar putea prelungi viața și sănătatea ambelor sexe.

„Dacă putem înțelege ce face un sex mai rezistent sau mai vulnerabil, vom avea o nouă înțelegere moleculară pentru a ajunge laterapii noi care pot face bărbații și femeile mai rezistenți”, a declarat profesorul Dena Dubal, neurolog la Universitatea California din San Francisco.

Cercetările în acest domeniu durează de mult timp. Același grup de lucrări din 2018 a examinat șoareci modificați genetic cu diferite combinații de cromozomi sexuali și organe de reproducere. Cei cu doi cromozomi X (sexul biologic feminin) și ovare au trăit cel mai mult, urmați de șoarecii cu doi cromozomi X și testicule.

Șoarecii cu cromozomi XY (sex biologic masculin) au avut o durată de viață mai scurtă.

„Era ceva în al doilea cromozom X care îi proteja pe șoareci de moartea timpurie în viață, chiar dacă aveau testicule”, a comentat Dr  Dubal.

Oamenii de știință nu au examinat încă acest fenomen la oameni, dar, potrivit profesorului Dubal, faptul că avem aceiași hormoni și cromozomi sexuali, precum și sisteme reproductive similare, sugerează că rezultatele ar putea fi similare și la oameni.

Oamenii de știință californieni au mers un pas mai departe cu o lucrare nouă. În cercetarea recent publicată, ei au analizat modele hibride de șoarece și țesut cerebral uman donat de bărbați și femei în vârstă. Pentru a înțelege cum au lucrat oamenii de știință, trebuie clarificat faptul că perechea de cromozomi sexuali (XX la femei și XY la bărbați) determină sexul unui individ: perechea XX identifică un individ genetic feminin, în timp ce perechea XY un individ genetic masculin.

Cromozomul X conține aproximativ o mie de gene și doar câteva sunt direct implicate în determinarea sexului. Cromozomul Y conține aproximativ 45 de gene (acum 166 de milioane de ani conținea 1700) cu ADN util pentru reglarea expresiei genelor.

Orice celulă din corpul feminin are două copii ale cromozomului X: una este activată (Xa), în timp ce cealaltă (Xi) nu este activată. Cu toate acestea, unele gene silențioase de pe Xi pot scăpa de inactivare: conform studiului, aproximativ 7% din genele de pe cromozomul Xi au reușit să fie reactivate în timpul îmbătrânirii și multe dintre acestea joacă un rol în dezvoltarea creierului.

Oamenii de știință s-au concentrat asupra genei PLP1, care crește expresia sa în neuroni, conexiuni neuronale și astrocite, care joacă un rol important în memorie. Gena PLP1 exprimă o proteină implicată în formarea tecilor de mielină care înconjoară neuronii și le permit să trimită mesaje mai eficient, explică cercetătorii într-un comunicat de presă. S-a observat căexpresia crescută a genei PLP1 era prezentă la șoarecii femele vârstnice și, potrivit cercetătorilor, acesta ar fi motivul din spatele creșterii cogniției la femelele vârstnice.

Expresia acestei gene a fost apoi crescută artificial la șoarecii în vârstă, atât masculi, cât și femele, și ambii au avut rezultate îmbunătățite la testele cognitive.

Se aplică acest lucru și la oameni? Oamenii de știință californieni au examinat țesut cerebral donat științei de persoane în vârstă și au observat că numai femeile în vârstă aveau o expresie mai mare a PLP1 în parahippocampus, comparabilă cu hipocampusul rozătoarelor.

În viitor, dezvoltarea unor tratamente care să amplifice expresia acestei gene ar putea fi poate o cheie pentru contracararea declinului cognitiv.