Studiu despre grădinițele din România: Formarea educatorilor e un punct nevralgic, e nevoie de tehnici moderne de predare și competențe digitale

Un studiu realizat de institutul Cult Market Research pentru Fundația Petrom despre educația în creșe și grădinițe arată că România se situează sub media europeană atât la participarea la educația timpurie, cât și la procentul din PIB alocat educației.

În ceea ce privește participarea copiilor în educația timpurie se observă o scădere de 5,5% între anul 2010 și 2020 în România, pe când în UE există o ușoară creștere de 1%

Studiul arată că din datele Institutului Național de Statistică privind domeniul educației se observă diferențele între grădinițele din mediul urban și cele din mediul rural în termeni de personal (didactic, didactic auxiliar și nedidactic). Astfel, în mediul urban, la fiecare 14 educatori revine un cadru didactic auxiliar (ex. psiholog școlar, profesor de sprijin etc). În mediul rural, statistica este mult mai dramatică, un cadru didactic auxiliar fiind nevoit să sprijine de aproximativ 8 ori mai mulți educatori.

Principalele concluzii ale studiului:

Situația actuală a grădinițelor în materie de infrastructură educațională este îngrijorătoare, statul prin maniera de alocare a bugetelor neavând ca prioritate educația, cu atât mai puțin educația timpurie. În aceste condiții, grădinițele ajung să se bazeze pe contribuțiile părinților și, în cazurile fericite, ale ONG-urilor și ale altor sponsori (ex. afaceri). Printre nevoile prioritare ale grădinițelor se regăsește dotarea unor spații exterioare și interioare pentru activități fizice și motrice

Nevoile în ceea ce privește activitățile educaționale sunt nenumărate, de la simplele hârtii colorate și carioci, la excursii și cursuri diverse finanțate din bugetul de stat. Copiii preferă activitățile care îi scot din rutina zilnică (ex. teatru, grădinărit).

Formarea personalului didactic din grădinițe (nivel actual și dorința de formare) este un alt punct nevralgic. Chiar dacă directorii și cadrele didactice urmează frecvent programe pentru credite, acestea au nevoie reală de cursuri adaptate realității precum cele de identificare, interacțiune și management al copiilor cu CES, tehnici moderne de predare sau competențe digitale. Aceste cursuri trebuie să se concentreze pe partea practică, nu doar pe teorie.

Gradul de pregătire a elevilor pentru intrarea la școală este evaluat de educatori ca fiind unul ridicat, totuși, aceștia își doresc să abordeze mai puțin partea cognitiv-științifică și să pregătească mai mult copiii pentru viață prin dezvoltarea competențelor socioemoționale. Această părere este susținută și de părinți și experți.

Gradul de inserție în grădinițe și gradul de participare la activități sunt doi indicatori care ar trebui măsurați și evaluați în dialog. Cadrele didactice și experții susțin că există diferențe de dezvoltare între copiii care frecventează grădinița de la 3 ani și cei care vin cu un an înainte de școală. Bineînțeles, părinții au un rol extrem de important în înțelegerea importanței grădiniței ca bază pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. De asemenea, părintele trebuie să construiască un parteneriat cu grădinița și trebuie să reia cu copilul anumite activități realizate la grădiniță. Astfel se asigură continuitatea și se înregistrează progresul continuu.

Statul este actorul principal pe scena educației timpurii. Chiar dacă ONG-urile și companiile private încearcă să sprijine grădinițele, statul este cel care trebuie să implementeze programe și măsuri cu impact real pentru o educație timpurie actuală, de calitate, adaptată nevoilor societății, care îi pregătește cât mai bine pe copii pentru intrarea la școală.

Studiul realizat de fundația OMV Petrom a fost derulat în perioada septembrie-octombrie 2022. A cuprins o componentă calitativă de focus-grupuri și interviuri și una cantitativă – derulată pe un eșantion reprezentativ la nivel național, alcătuit din directori/coordonatori de grădinițe și personal didactic.