Studiu despre mindfulness, publicat de BBC: Poate crește tendințele egoiste ale oamenilor / Înăbușindu-ne sentimentele de vinovăție, tehnica comună de meditație ne descurajează să ne reparăm greșelile

Se crede că mindfulness are multiple beneficii – dar, de asemenea, vă poate face mai puțin probabil să vă simțiți vinovați de greșeli și să vă deraieze busola morală, se arată într-un articol publicat pe site-ul BBC de David Robson, scriitor și autor de științe stabilit în Londra, Marea Britanie.

Fie că sunteți profesor la școală, lucrător în spital, programator la Google, ofițer al pușcașilor marini din SUA sau chiar politician britanic, veți fi fost încurajat de colegi și supervizori să adoptați mindfulness. Chiar și ceasul meu inteligent îmi amintește în mod regulat să iau un „minut de atenție”.

Rezultatele imediate ale acestei forme populare de meditație ar trebui să fie reducerea stresului și a riscului de epuizare. Dar, enumerate alături de aceste beneficii, veți găsi adesea afirmații potrivit cărora mindfulness vă poate îmbunătăți personalitatea. Când înveți să trăiești în momentul prezent, spun susținătorii, vei găsi rezerve ascunse de empatie și compasiune pentru cei din jur. Acesta este cu siguranță un bonus atractiv pentru o organizație care speră să crească cooperarea în echipele sale.

Cu toate acestea, cercetările științifice conturează o imagine mai complicată a efectelor mindfulness asupra comportamentului nostru, apărând dovezi că, uneori, poate crește tendințele egoiste ale oamenilor. Potrivit unei noi lucrări, mindfulness poate fi deosebit de dăunătoare atunci când am greșit față de alte persoane. Se pare că, înăbușindu-ne sentimentele de vinovăție, tehnica comună de meditație ne descurajează să ne reparăm greșelile.  

„Cultivarea mindfulness poate distrage atenția oamenilor de la propriile fărădelegi și obligații interpersonale, relaxând ocazional busola morală a fiecăruia”, spune Andrew Hafenbrack, profesor asistent de management și organizare la Universitatea din Washington, SUA, care a condus noul studiu.

Astfel de efecte nu ar trebui să ne descurajeze să medităm, subliniază Hafenbrack, dar ar putea schimba când și cum alegem să o facem. „În timp ce unii au privit-o ca pe un panaceu, meditația mindfulness este o practică specifică cu efecte psihologice specifice”, spune el. Și trebuie să fim un pic mai… ei bine, atenți la aceste efecte.

Calm și insensibil? 

Există multe forme de conștientizare, dar cele mai comune tehnici implică fie concentrarea asupra respirației, fie acordarea unei atenții intense la senzațiile din corp. Există unele dovezi bune că aceste practici pot ajuta oamenii să facă față mai bine stresului, însă o mână de studii din ultimii ani au arătat că ele pot avea și unele efecte neașteptate și nedorite. Anul trecut, de exemplu, cercetătorii de la Universitatea de Stat din New York au arătat că mindfulness poate exagera tendințele egoiste ale oamenilor. Dacă o persoană este deja individualistă, atunci devine și mai puțin probabil să îi ajute pe ceilalți după meditație.

Noul studiu al lui Hafenbrack a examinat dacă starea noastră de spirit în momentul meditației și contextul social ar putea influența efectele acesteia asupra comportamentului nostru.

În general, mindfulness pare să calmeze sentimentele inconfortabile, spune el, ceea ce este incredibil de util dacă te simți copleșit de presiunea de la locul de muncă. Dar multe emoții negative pot avea un scop util, în special atunci când vine vorba de luarea deciziilor morale. Vinovăția, de exemplu, ne poate motiva să ne cerem scuze atunci când am rănit pe altcineva sau să luăm măsuri reparatorii care ar putea repara o parte din daunele pe care le-am făcut. Dacă meditația conștientă ne determină să ignorăm această emoție, ea ar putea, prin urmare, să ne împiedice să ne îndreptăm greșelile, a suspectat Hafenbrack.

Pentru a afla, el a conceput o serie de opt experimente care au implicat un eșantion total de 1.400 de persoane, folosind o varietate de metode. Într-unul dintre ele, participanții au fost rugați să își amintească și să scrie despre o situație care i-a făcut să se simtă vinovați. Jumătate dintre ei au fost apoi rugați să practice un exercițiu de mindfulness care le direcționa atenția către respirație, în timp ce altora li s-a spus să își lase mintea să hoinărească liber.

Ulterior, participanții au fost rugați să răspundă la un chestionar care le măsura sentimentul de vinovăție. De asemenea, aceștia au trebuit să își imagineze că au primit 100 de dolari. Sarcina lor era să estimeze cât de mult ar fi dispuși să doneze persoanei pe care o nedreptățiseră pentru o surpriză de ziua lor.

Așa cum bănuia Hafenbrack, participanții care au făcut meditația de mindfulness au raportat mai puține remușcări – și au fost substanțial mai puțin generoși față de persoana căreia îi făcuseră rău. În medie, aceștia au fost dispuși să doneze doar 33,39 dolari, în timp ce cei care pur și simplu își lăsaseră mintea să se rătăcească au fost dispuși să dea 40,70 dolari – o diferență de aproape 20%.

Într-un alt experiment, Hafenbrack a împărțit participanții în trei grupuri. Unii au practicat respirația conștientă, în timp ce altora li s-a spus să își lase mintea să hoinărească, iar un al treilea grup a navigat pe internet. Participanții au fost apoi rugați să scrie o scrisoare de scuze către o persoană căreia i-au greșit, pe care apoi doi judecători independenți au evaluat-o, în funcție de faptul dacă persoana respectivă și-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale și dacă s-a oferit să compenseze greșeala comisă. (O scuză sinceră de înaltă calitate ar include ambele elemente).

În conformitate cu ipoteza lui Hafenbrack, persoanele care au practicat mindfulness au oferit scuze mai puțin sincere decât cele din oricare dintre condițiile de control. Acest lucru a sugerat din nou că practica le-a înăbușit sentimentele de vinovăție și, ca urmare, dorința lor de a se repara.

Restul experimentelor sugerează că acest lucru este valabil în multe situații diferite, inclusiv în luarea deciziilor de afaceri care ar putea afecta justiția socială. Participanții la un experiment, de exemplu, au trebuit să își imagineze că sunt directorul general al unei companii chimice care se ocupă cu materiale periculoase. Apoi li s-a cerut să se pronunțe în favoarea unei noi politici de mediu care ar contribui la reducerea poluării aerului. Participanții care tocmai exersaseră mindfulness au fost mult mai puțin predispuși să sprijine măsura reparatorie.

Pastila Buddha 

Este important să recunoaștem că aceste studii au examinat efectele exercițiilor de mindfulness în contexte foarte specifice, când vinovăția era evidentă în mintea participanților. „Nu ar trebui să generalizăm prea mult și să concluzionăm că mindfulness te face o persoană mai rea”, spune Hafenbrack.

Rezultatele sale ar putea, totuși, să ne încurajeze să fim ceva mai atenți când o aplicăm. De exemplu, ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a o folosi după un dezacord cu un prieten sau un coleg, mai ales dacă știm deja că am greșit. „Dacă ne reducem „artificial” vinovăția prin meditație pentru a o îndepărta, am putea sfârși prin a avea relații mai proaste sau chiar mai puține relații”, spune el.

Miguel Farias, profesor asociat de psihologie experimentală la Universitatea Coventry, Marea Britanie, spune că salută orice studiu care detaliază cu atenție și precizie efectele mindfulness. „Cu siguranță cred că trebuie să începem să analizăm nuanțele”. În cartea sa „The Buddha Pill”, scrisă împreună cu Catherine Wikholm, el descrie modul în care intervențiile de mindfulness din Occident sunt adesea prezentate ca o „soluție rapidă”, ignorând în același timp o mare parte din îndrumările etice care făceau parte din tradiția religioasă originală – care pot fi importante pentru a se asigura că practica aduce schimbările dorite în comportamentul oamenilor.

Lucrând cu Ute Kreplin de la Universitatea Massey din Noua Zeelandă, Farias a examinat recent studiile disponibile privind consecințele meditației asupra altruismului și compasiunii, dar a găsit dovezi limitate pentru schimbări pozitive semnificative la nivelul indivizilor. „Efectele sunt mult mai slabe decât se propusese”. La fel ca Hafenbrack, el bănuiește că această practică poate fi încă utilă – dar dacă se observă beneficiile dorite poate depinde de mulți factori, inclusiv de personalitatea, motivația și convingerile meditatorilor, spune el. „Contextul este foarte important”.

Cel puțin, cercetarea lui Hafenbrack sugerează că meditatorii ocazionali ar putea apela la alte tehnici contemplative în afară de respirația atentă și scanarea corpului în perioadele de conflict interpersonal. El a examinat o tehnică cunoscută sub numele de „meditația iubirii binevoitoare”, de exemplu, care este inspirată de practica budistă Metta Bhavana. Practica implică contemplarea persoanelor din viața ta – de la prieteni și familie la cunoștințe și străini – și cultivarea de urări de bine și sentimente de căldură pentru acestea.

În studiul său asupra vinovăției, Hafenbrack a constatat că – spre deosebire de respirația conștientă – meditația iubirii-bunăvoinței a crescut intențiile oamenilor de a repara greșelile făcute. „Îi poate ajuta pe oameni să se simtă mai puțin rău și să se concentreze pe momentul prezent, fără a avea riscul de a reduce dorința de a repara relațiile”, spune el.

Oamenii sunt ființe complexe, cu multe nevoi diferite; este corect să folosim tehnici multiple pentru a ne modela emoțiile și comportamentul. Uneori, acest lucru presupune să privim în interior, pentru a ne împământeni gândirea în corpurile noastre, iar alteori trebuie să privim în exterior și să ne reamintim de conexiunile noastre esențiale cu oamenii din jurul nostru. Chiar nu există altă modalitate de a ne asuma responsabilitatea pentru comportamentele noastre și de a ne asigura că relațiile noastre continuă să înflorească.

Notă: David Robson este un scriitor și autor de științe stabilit în Londra, Marea Britanie. Cea mai recentă carte a sa, The Expectation Effect: How Your Mindset Can Transform Your Life (Efectul așteptărilor: Cum îți poate transforma viața mentalitatea), a fost publicată de Canongate (Marea Britanie) și Henry Holt (SUA) la începutul anului 2022. El este @d_a_robson pe Twitter.