STUDIU Doar unul din trei români știe că Holocaustul a avut loc și în România, dar tot mai puțini știu că evreii au fost deportați în lagăre naziste / Aproape jumătate din români cred că Antonescu trebuie reabilitat

Trei sferturi din români spun că au auzit despre Holocaust, iar cei mai mulți dintre aceștia localizează Holocaustul în Germania. Unul din trei români știe că acesta a avut loc și în România, dar tot mai puțini știu că evreii au fost deportați în lagăre controlate de Germania nazistă. În plus, aproape jumătate din respondenți cred că Antonescu trebuie reabilitat pentru faptele sale și i se asociază meritul de a fi întregit România mare, potrivit unei cercetări sociologice realizată anual pentru Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel.

Cei mai mulți dintre respondenți declară că au auzit despre Holocaust (76%), procent în creștere față de 2016 (68%). Dacă un respondent a auzit sau nu despre Holocaust, variază în funcție de nivelul de educație și de mediul de rezidență: crește odată cu nivelul de educație, iar cel mai slab grad de cunoaștere (notorietate) se înregistrează în rural, potrivit cercetării sociologice.

Dintre persoanele care au declarat că au auzit despre Holocaust, majoritatea asociază acest termen cu “Exterminarea evreilor în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial” (66%) și “Lagăre de concentrare naziste” (54%). Următoarele semnificații pe care oamenii le asociază cu Holocaustul sunt: “Camere de gazare” (40%) și “Deportări în masă” (39%). Topul acestor asocieri este neschimbat comparativ cu cel obținut în 2017 și 2015. În afară de evrei, românii consideră că și romii au fost victime, jumătate indicând că ei sunt cei care au suferit cel mai mult de pe urma Holocaustului.

Majoritatea respondenților localizează Holocaustul în Germania (71%). 1 din 3 români cunosc faptul că Holocaustul a avut loc și în România, fiind cu 3 puncte procentuale mai mare față de 2017. Holocaustul din România este asociat mai ales cu deportarea romilor în Transnistria (49%). Se observă o scădere a procentului de respondenți care știu că evreii au fost deportați în lagăre controlate de Germania nazistă (43% față de 71%), respectiv în Transnistria în perioada Holocaustului (35% față de 38% în 2017).

Germania nazistă este considerată ca fiind principalul responsabil pentru declanșarea Holocaustului în România (71%), urmată la o distanță destul de mare de Guvernul Antonescu (17%). Atunci când sunt menționați toți factorii responsabili, Germania nazistă este considerată ca factor responsabil de către 17% dintre respondenți, iar Guvernul Antonescu de peste jumătate dintre aceștia (49%).

Dacă ne raportăm la factorii care au declanșat și susținut Holocaustul în România, principalii responsabili indicați de majoritatea respondenților sunt: Ion Antonescu (în calitate de conducător al statului – 53%), mișcarea legionară (58%), guvernele României din perioada 1940-1944 (51%) și într-o anumită măsură presa și literatura antisemita (49%). În opinia respondenților, Regele Mihai are cea mai mică responsabilitate pentru Holocaustul din România, însă este percepută ca fiind semnificativ mai mică în 2017 (7% față de 19% în 2017).

În ceea ce privește importanța percepută a evenimentelor violente din istorie, comparativ cu alte episoade de acest gen din istoria postbelică a României, Holocaustul este perceput ca fiind la fel de grav de aproximativ trei sferturi dintre respondenți, datele fiind comparativ mai mari față de 2017 și față de 2015.

Anul acesta a crescut ponderea respondenților care consideră că Antonescu nu a fost patriot (41% față de 24% în 2017) și strateg (39% față de 17%). În plus, românii cred că Antonescu trebuie reabilitat pentru faptele sale (46% față de 29% în 2017) și i se asociază meritul de a fi întregit România mare (50% față de 24% în 2017).

Există un trend ascendent al persoanelor care consideră că Antonescu nu a avut un impact negativ asupra României și a evenimentelor legate de Holocaust, dar și al persoanelor care consideră că a condus România la dezastru (38% față de 27% în 2017). Politica antisemită a guvernului Antonescu este pusă majoritar în baza influenței Germaniei asupra guvernului (69%), iar politica rasistă a fost condusă de rațiuni de influență a Germaniei asupra guvernului (51%), dar și a rasismului factorilor de decizie (50%).

Per total predomină o opinie pozitivă despre Ion Antonescu, în ceea ce privește Holocaustul, în creștere față de valul anterior, însă, față de 2017, mai mulți români îl condamnă pe Antonescu ca fiind un conducător slab, conducând România la dezastru.

Rezultatele studiului indică o imagine neclar conturată a organizației Mișcarea Legionară, din cauza ponderii ridicate a lipsei de opinie sau a nonraspunsurilor și în ceea ce privește evaluarea organizației Mișcarea Legionară. Astfel, aproximativ o treime dintre respondenți nu își pot exprima un punct de vedere.

Studiul a fost realizat în perioada 22 octombrie – 12 noiembrie 2019, pe un eșantion de 1000 de respondenți, probabilist, stratificat, având o marjă de eroare de ±3% si o probabilitate de 95%, prin interviuri față în față, la domiciliu.