STUDIU: Efectele nocive ale COVID asupra creierului rămân ridicate și după 2 ani de la îmbolnăvire, arată o amplă cercetare a peste 1,25 milioane de pacienți / „Ceața cerebrală”, epilepsia, convulsiile, între riscurile pe termen lung

Supraviețuitorii epidemiei de COVID-19 rămân cu un risc mare de tulburări psihice, demență și afecțiuni similare timp de cel puțin doi ani, potrivit unui studiu de amploare care evidențiază povara tot mai mare a bolilor cronice lăsate în urma pandemiei, scrie Bloomberg.

Anxietatea și depresia apar mai frecvent după Covid decât după alte infecții respiratorii, dar riscul dispare de obicei în două luni, au constatat cercetătorii de la Universitatea Oxford. În schimb, deficitele cognitive cunoscute colocvial sub numele de „ceață cerebrală”, epilepsia, convulsiile și alte tulburări mintale și de sănătate a creierului pe termen mai lung au rămas ridicate 24 de luni mai târziu, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Lancet Psychiatry.

Constatările, bazate pe dosarele a peste 1,25 milioane de pacienți, se adaugă la dovezile privind potențialul virusului de a provoca daune profunde sistemului nervos central și de a accentua povara globală a demenței – care a costat aproximativ 1,3 trilioane de dolari în anul în care a început pandemia. Cercetătorii de la Oxford au arătat în martie că până și un caz ușor este asociat cu o contracție a creierului echivalentă cu până la un deceniu de îmbătrânire normală.

„Rezultatele au implicații importante pentru pacienți și pentru serviciile de sănătate, deoarece sugerează că noile cazuri de afecțiuni neurologice legate de infecția cu Covid-19 sunt susceptibile să apară pentru o perioadă considerabilă de timp după ce pandemia a dispărut”, a declarat Paul Harrison, profesor de psihiatrie și autorul principal al studiului, într-un comunicat.

Lucrarea evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege de ce se întâmplă acest lucru și ce se poate face pentru a preveni și trata aceste afecțiuni, a mai spus el.

Ce știu experții despre „Covidul lung” și cine suferă de acesta

Studiul a analizat date privind 14 diagnostice neurologice și psihiatrice din rețeaua de dosare electronice de sănătate TriNetX, care conține informații anonimizate despre aproximativ 89 de milioane de pacienți, de la copii la vârstnici. Cele 1,28 milioane de persoane cu un diagnostic confirmat de Covid în timpul perioadei de studiu de doi ani au fost comparate cu un număr egal de pacienți cu o altă infecție respiratorie care au acționat ca grup de control.

Probabilitatea majorității diagnosticelor neurologice și psihiatrice după Covid a fost mai mică la copii decât la adulți. Spre deosebire de adulți, aceștia nu prezentau un risc crescut de tulburări de dispoziție sau de anxietate, iar orice deficit cognitiv pe care îl prezentau tindea să fie tranzitoriu.

„Este îngrijorător”

„Este o veste bună faptul că riscul mai mare de diagnosticare a depresiei și anxietății după Covid este relativ de scurtă durată și nu există o creștere a riscului acestor diagnostice la copii”, a declarat coautorul Max Taquet. „Cu toate acestea, este îngrijorător faptul că alte afecțiuni, cum ar fi demența și convulsiile, continuă să fie diagnosticate mai frecvent după Covid, chiar și doi ani mai târziu.”

Faptul că aceste riscuri rămân ridicate atât de mult timp sugerează că mecanismele de bază care le determină persistă mult după infecția acută, au spus cercetătorii. Printre cauzele potențiale se numără deteriorarea celulelor care căptușesc vasele de sânge, ceea ce duce la formarea de cheaguri de sânge.

Vaccinarea anterioară este asociată cu riscuri reduse sau neschimbate pentru majoritatea rezultatelor neurologice sau psihiatrice, au spus autorii. Ratele acestor probleme au fost similare după apariția variantelor Omicron și Delta, ceea ce sugerează că infecțiile cu coronavirus pot continua să stimuleze boli neuropsihiatrice chiar și atunci când provoacă o îmbolnăvire mai puțin gravă.

Studiul este primul care încearcă să examineze unele dintre consecințele neurologice și psihiatrice disparate și persistente ale Covid într-un set de date de mari dimensiuni, au scris Jonathan Rogers și Glyn Lewis de la University College din Londra într-un comentariu de însoțire.

„Acesta evidențiază unele caracteristici clinice care merită în mod special investigații suplimentare”, au spus ei, adăugând că sunt necesare mai multe cercetări pentru a valida rezultatele.