STUDIU Eroziunea râurilor a accentuat creşterea recentă în înălţime a muntelui Everest

De ce este muntele Everest (cunoscut în Tibet sub numele de Chomolungma) cu mult mai înalt decât alte vârfuri înalte? Un nou studiu prezintă dovezi conform cărora eroziunea râurilor se află în spatele ridicării recente a celui mai înalt munte de pe Pământ, informează agenţia de presă Xinhua, transmite Agerpres.

Studiul, publicat luni în revista Nature Geoscience, a fost realizat de o echipă de cercetători condusă de Wang Chengshan de la Universitatea Chineză de Geoştiinţe din Beijing şi de cercetători de la University College din Londra, Regatul Unit.

Potrivit profesorului Wang, care este membru al Academiei Chineze de Ştiinţe, formarea muntelui Everest, precum şi a întregului lanţ Himalaya, se datorează în principal coliziunii dintre placa tectonică indiană şi placa eurasiatică.

Însă doar teoria coliziunii nu poate explica pe deplin motivul pentru care muntele Everest este cu aproape 250 de metri mai înalt decât muntele K2, al doilea în clasamentul celor mai înalte vârfuri muntoase din lume şi care, la rândul său, este cu doar câteva zeci de metri mai înalt decât piscurile clasate pe locurile al treilea, respectiv al patrulea. O astfel de diferenţă sugerează că ridicarea muntelui Everest poate fi cauzată de un mecanism unic.

După ani de cercetări, oamenii de ştiinţă au descoperit o evoluţie unică a sistemului de apă din jurul muntelui Everest, care este strâns legată de evoluţia râului Kosi, un râu vechi.

Studiul a indicat faptul că, în urmă cu aproximativ 89.000 de ani, râul Kosi a trecut printr-un eveniment de captare, un fenomen comun în regiunile muntoase, care se referă la procesul prin care un râu „fură” debitul altui râu prin eroziune. Acel eveniment a condus la o extindere rapidă a zonei de drenaj şi la o accelerare a ratei de eroziune, adâncimea maximă anuală a eroziunii ajungând până la 12 milimetri.

Pe măsură ce albia râului s-a adâncit, rocile din jur au suferit o revenire izostatică din cauza greutăţii pierdute, un proces care a contribuit la ridicarea în continuare a muntelui Everest.

Studiul a estimat că, de la captarea râului, înălţimea muntelui Everest a crescut cu aproximativ 0,2 până la 0,5 milimetri pe an, acumulând o înălţime suplimentară de 15 până la 50 de metri.

„Deşi mişcările tectonice rămân cauza principală a ridicării muntelui Everest, acest studiu dezvăluie un nou mecanism de ridicare a muntelui cauzat de captarea râurilor, care ajută oamenii să înţeleagă mai bine evoluţia centurii orogenice şi procesul de formare a piscurilor montane”, a declarat profesorul Wang.