STUDIU Extremiştii de stânga şi de dreapta din 26 de țări europene tind spre teoriile conspiraţiei

Conform unui studiu recent, tendinţa spre teoriile conspiraţioniste se manifestă deosebit de pregnant la persoanele care susţin partide naţionaliste şi autoritare, relatează Die Presse, citată de Rador.

Persoanele cu concepţii politice extreme tind să creadă în teoriile conspiraţioniste. La această concluzie a ajuns un studiu, realizat pe baza unui sondaj realizat în 26 de ţări, printre care şi Austria.

Există însă şi deosebiri regionale: în timp ce în ţări din Europa Centrală şi de Nord, cum este cazul Austriei, asemenea teorii găsesc un teren fertil înainte de toate printre extremiştii de dreapta, în sudul Europei mai degrabă extremiştii de stânga susţin pe faţă aceste teorii.

Studiul menţionat a fost coordonat de Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz şi a fost publicat în revista de specialitate „Nature Human Behaviour”. La întocmirea studiului au fost chestionaţi peste 100.000 de persoane din 26 de ţări în total. Cercetătorii au ajuns la concluzia că între a crede în conspiraţii şi a avea concepţii politice extreme există o legătură evidentă.

Tendinţa spre teoriile conspiraţiei este deosebit de pregnantă în cazul celor chestionaţi care susţin extrema dreaptă şi mai ales partidele naţionaliste şi autoritare. În cazul partidelor de extremă stângă această atitudine este valabilă doar în cazul acelora care au fost mai autoritari şi mizau mai puţin pe valori ecologice şi liberale.

Întrebările puse arătau diferenţe clare între ţările Europei de Nord şi de Vest şi statele din Europa de Sud. Astfel, în ţări ca Belgia, Germania, Franţa, Olanda, Austria, Polonia şi Suedia, cei ce credeau în teoriile conspiraţioniste erau mai degrabă devotaţi ai extremei drepte, în timp ce relatările conspiraţioniste din România, Spania şi Ungaria au găsit un pământ fertil mai degrabă la extremiştii de stânga.

În rândul susţinătorilor unor partide fără un rol important în guvern s-au amplificat teoriile conform cărora lumea este controlată de forţe oculte. Cu toate acestea, evidenţiază autorii studiului, lipsa de a putea accede la putere nu constituie explicaţia pentru aceste teorii.

Astfel, în cazul susţinătorilor unor partide care nu se aflau la putere, mentalitatea conspirativă a fost mai puternică. De asemenea, în cazul persoanelor cu un nivel de educaţie mai redus, în funcţie de sex şi de vârstă, nu a fost observată vreo legătură.

Sursa: Die Presse/ Rador/ Imola Stănescu