STUDIU Gheţarii din Himalaya se topesc într-un ritm fără precedent din cauza schimbărilor climatice şi ameninţă aprovizionarea cu apă a aproape două miliarde de persoane

Gheţarii din Himalaya se topesc într-un ritm fără precedent din cauza schimbărilor climatice şi ameninţă aprovizionarea cu apă a aproape două miliarde de persoane, potrivit unui studiu publicat marţi, relatează AFP, citată de Agerpres.

Între 2011 şi 2020, gheţarii s-au topit într-un ritm cu 65% mai rapid decât în deceniul precedent, potrivit studiului realizat de International Centre for Integrated Mountain Development (ICIMOD).

„Odată cu încălzirea globală, gheaţa se va topi, era previzibil. Însă ceea ce este neaşteptat şi foarte îngrijorător este viteza” cu care are loc acest fenomen, a declarat pentru AFP autorul principal al studiului, Philippus Wester.

Gheţarii din regiunea Hindu Kush şi din Himalaya reprezintă o sursă crucială de apă pentru circa 240 de milioane de locuitori din regiunile muntoase, precum şi pentru alte 1,65 miliarde de persoane care trăiesc în văi, se arată în raport.

Pe baza traiectoriilor actuale privind emisiile de CO2, gheţarii ar putea pierde până la 80% din volumul lor actual până la sfârşitul secolului, a estimat ICIMOD, o organizaţie interguvernamentală cu sediul în Nepal, având drept ţări membre state precum Afganistan, Bangladesh, Bhutan, China, India, Myanmar şi Pakistan.

Gheţarii din Himalaya alimentează 10 dintre cele mai importante bazine fluviale ale lumii, inclusiv Gange, Ind, Fluviul Galben, Mekong şi Irrawaddy, şi furnizează direct sau indirect hrană, energie şi venituri pentru miliarde de oameni.

„Două miliarde de persoane din Asia depind de apa provenită de la gheţari şi zăpadă. Consecinţele pierderii acestei criosfere (zona îngheţată) sunt de neconceput”, a declarat Izabella Koziell, şef adjunct al ICIMOD.

Chiar dacă prin Acordul de la Paris statele au convenit să menţină creşterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, se aşteaptă ca gheţarii să piardă între o treime şi jumătate din volumul lor până în 2100, potrivit studiului.

„Acest lucru subliniază necesitatea unei acţiuni urgente privind schimbările climatice”, a mai spus Philippus Wester. „Fiecare mică creştere va avea un impact uriaş şi trebuie să acţionăm cu adevărat pentru reducerea consecinţelor schimbărilor climatice”, a subliniat el.