STUDIU Hidroenergia în România, o resursă subutilizată: modernizarea centralelor existente, cu 40-50% mai ieftină decât construirea unora noi și realizabilă în 3-5 ani, față de peste 8 ani/ Sunt identificate: centralele de pe râul Bistrița, Argeș, de la Mărișelu și Bărdișor

România are potențialul de creștere a producției de energie regenerabilă prin modernizarea hidrocentralelor existente și nu prin construirea de centrale noi, conform unui studiu realizat de experți academici la solicitarea WWF-România. Această soluție oferă o alternativă mai eficientă și mai puțin costisitoare comparativ cu construirea unor centrale noi, care implică investiții mari și un impact negativ asupra mediului. Prin retehnologizare, producția de energie hidroelectrică ar putea crește cu până la 7%, contribuind astfel la securitatea energetică națională și la atingerea obiectivelor climatice asumate de România în cadrul Uniunii Europene.

Hidroenergia în România, o resursă subutilizată

În prezent, hidroenergia reprezintă aproximativ 28% din mixul energetic al României, însă multe dintre centralele existente sunt echipate cu tehnologii învechite, ceea ce le limitează eficiența. Îmbunătățirea acestor instalații ar putea aduce beneficii economice, sociale și ecologice semnificative, fără a necesita distrugerea unor habitate naturale sau relocarea comunităților locale.

Comparativ cu construcția unor hidrocentrale noi, retehnologizarea este cu 40-50% mai ieftină și poate fi realizată într-un timp mult mai scurt, de 3-5 ani, față de peste 8 ani necesari pentru proiecte complet noi. Acest aspect este important într-un context în care România are nevoie de energie accesibilă, regenerabilă și constantă cât mai rapid, având în vedere privind ținta fixată la nivelul Uniunii Europene de integrare a 32% surse regenerabile în mixul energetic până în 2030.

Modernizarea unei hidrocentrale implică integrarea unor tehnologii avansate pentru a crește eficiența și fiabilitatea acesteia. Printre cele mai importante lucrări se numără:

• Schimbarea turbinelor și generatoarelor pentru a optimiza producția de energie.
• Automatizarea și digitalizarea sistemelor de control pentru o mai bună monitorizare și prevenirea avariilor.
• Îmbunătățirea conectivității pentru speciile de pești și optimizarea gestionării sedimentelor pentru protejarea ecosistemelor acvatice.
• Reducerea pierderilor hidraulice și optimizarea procesului de conversie a energiei apei în electricitate.

În timp ce aceste îmbunătățiri cresc eficiența energetică, ele contribuie și la protejarea biodiversității și reducerea impactului asupra mediului, spre deosebire de construirea unor centrale noi, care pot afecta râurile și ecosistemele naturale.

Hidrocentralele care ar putea beneficia de modernizare

Studiul identifică mai multe hidrocentrale din România care ar putea fi retehnologizate cu un impact pozitiv asupra producției de energie. Printre acestea se numără:

• Centralele de pe râul Bistrița, unde turbinele și sistemele de control ineficiente pot fi înlocuite pentru a îmbunătăți randamentul.
• Centralele de pe râul Argeș, în special aval de barajul Vidraru, care au un potențial mare de retehnologizare.
• Hidrocentrala Mărișelu și hidrocentrala Bărdișor, alte obiective unde modernizarea ar putea genera creșteri semnificative ale producției de energie.

Modernizarea hidrocentralelor nu doar că reduce costurile de producție a energiei, mai arată studiul, dar are și un impact pozitiv asupra economiei și comunităților locale.

• Extinderea duratei de viață a hidrocentralelor existente cu până la 40 de ani.
• Creșterea securității energetice și reducerea dependenței de importuri.
• Mentenanță mai ușoară și costuri reduse prin implementarea sistemelor automate de întreținere.
• Păstrarea locurilor de muncă și crearea de noi oportunități economice în sectorul energetic.

În plus, datorită utilizării infrastructurii existente, se evită costurile ridicate asociate cu achiziționarea de terenuri și relocarea comunităților, probleme des întâlnite în cazul proiectelor de hidrocentrale noi.

Într-un scenariu moderat, modernizarea unor hidrocentrale ar putea adăuga între 500 și 600 GWh anual, reprezentând aproximativ 3% din producția actuală de energie hidroelectrică.

Într-un scenariu ambițios, în care modernizarea ar include înlocuirea turbinelor, implementarea sistemelor digitale și reducerea pierderilor hidraulice, producția de energie ar putea crește cu 800-1.100 GWh/an, ceea ce reprezintă o creștere de 7%.

Această capacitate suplimentară ar putea satisface necesarul de energie electrică pentru 275.000 de gospodării, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon și integrarea energiei regenerabile în mixul energetic național.

În România, producția de energie hidroelectrică este dominată de compania de stat Hidroelectrica, care operează 187 de hidrocentrale cu o capacitate totală instalată de 6,3 gigawați (GW). ​

Printre cele mai importante hidrocentrale din România se numără:​

• Porțile de Fier I și II: Situate pe Dunăre, aceste două centrale produc împreună circa 40% din energia hidroelectrică a țării. ​
• Vidraru: Situată pe râul Argeș, este una dintre cele mai cunoscute hidrocentrale din România.​
• Râul Mare: Situată pe râul Râul Mare – la intrarea în Parcul Național Retezat, contribuie semnificativ la producția de energie hidroelectrică.​

De asemenea, pe lângă aceste hidrocentrale mari, există și numeroase microhidrocentrale care contribuie la producția de energie regenerabilă în România.

Studiul a fost sintetizat de https://www.infoclima.ro/ și se află publicat AICI.