Studiu: Îmbătrânim mai repede / Ipoteza care ar putea explica creșterea numărului de cazuri de cancer în rândul tinerilor

Un nou studiu american face lumină asupra unei posibile cauze a cancerelor înainte de 50 de ani: stresul și stilul de viață incorect favorizează îmbătrânirea prematură și apariția anumitor neoplasme, relatează Corriere della Sera.

Statisticile americane au arătat o creștere a numărului de cazuri de cancer în rândul tinerilor, înainte de 50 de ani. De ce?

Oamenii de știință încearcă de ceva timp să răspundă la această întrebare, iar cercetările prezentate la conferința anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR) de la San Diego au avansat o nouă ipoteză: generația tânără pare să îmbătrânească mai rapid, la nivel celular, decât predecesorii lor.

Înaintarea în vârstă este un factor determinant în dezvoltarea unui neoplasm: odată cu trecerea timpului, efectele diverșilor factori cancerigeni se acumulează, iar capacitatea organismului de a repara mutațiile ADN care favorizează formarea tumorii este diminuată.

„Mai mult de 90% din cele aproximativ 395.000 de cazuri noi de cancer înregistrate anual în țara noastră îi privesc pe cetățenii de peste 50 de ani”, explică Franco Perrone, președintele național al Asociației italiene de oncologie medicală (Aiom ).

”Cu toate acestea, studii recente arată, de asemenea, o creștere progresivă a numărului de cancere înainte de această vârstă, din motive parțial cunoscute și parțial încă de studiat. Știm că una dintre cauze se găsește cu siguranță în factorii de risc care, din păcate, au devenit foarte răspândiți, chiar și la copii și tineri: sedentarismul, alimentația deficitară, supraponderabilitatea, obezitatea, fumatul, abuzul de alcool. Alte motive rămân de înțeles. De exemplu, se fac multe cercetări cu privire la anumiți factori poluanți”, explică el.

Conform datelor colectate până în prezent, poluarea mediului (în special poluarea aerului), care include diverse substanțe cancerigene provenite din activități umane (trafic auto, industrie, încălzire domestică) sau din surse naturale (radiații ionizante, raze ultraviolete), este responsabilă pentru 5% din cazurile de cancer. Această proporție ajunge la 10% în zonele cele mai poluate și poate fi cu atât mai mare cu cât condițiile mediului în care trăim sunt mai proaste.

Noua cercetare ilustrată în cadrul AACR, coordonată de Washington University School of Medicine din St. Louis și susținută de US National Institutes of Health, a analizat datele a aproape 150.000 de persoane cu vârste cuprinse între 37 și 54 de ani, cuprinse în vasta bază de date a U. K. Biobank.

Nouă markeri conținuți în sânge au fost utilizați pentru a calcula vârsta biologică a participanților, care este folosită ca „unitate de măsură” pentru a detecta starea de sănătate a celulelor și țesuturilor organismului.

”Vârsta cronologică indică pur și simplu câți ani a trăit o persoană”, a reamintit primul autor al cercetării, Yin Cao, ”în timp ce vârsta biologică se referă la starea de ‘sănătate’ reală a organismului și este modificabilă, putând fi influențată de stilul de viață. Înțelegerea cauzelor care duc la apariția timpurie a cancerelor este crucială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente atât pentru a le preveni, cât și pentru a le depista în stadiu incipient”, explică el.

Cei nouă markeri evaluați pentru a calcula vârsta biologică a celor 148.724 persoane participante sunt: albumina (o proteină produsă de ficat, care scade odată cu vârsta), creatinina (nivelurile scăzute sunt legate de o mai bună longevitate), glucoza (pe măsură ce îmbătrânim, nivelul de zahăr din sânge rămâne ridicat pentru mai mult timp), proteina c-reactivă (un indice al inflamației, ratele ridicate corespund unei îmbătrâniri mai rapide), procentul de limfocite (apărători ai sistemului imunitar care scad odată cu vârsta), volumul corpuscular mediu (volumul mediu al globulelor roșii care crește odată cu vârsta), amplitudinea de distribuție a eritrocitelor (variabilitatea volumului globulelor roșii tinde să crească odată cu vârsta), fosfataza alcalină (o enzimă care crește odată cu vârsta), numărul de globule albe (anumite niveluri pot oferi semne de îmbătrânire prematură).

Rezultatele studiului au arătat că subiecții născuți începând cu anul 1965 au cu 17% mai multe șanse de a îmbătrâni prematur decât cei născuți între 1950 și 1954, adică vârsta lor biologică este mai mare decât vârsta lor.

În plus, oamenii de știință au calculat că îmbătrânirea accelerată este asociată cu un risc cu 42% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar la o vârstă tânără, cu un risc cu 22% mai mare de cancer gastrointestinal și cu un risc cu 36% mai mare de cancer de col uterin.

”După cum subliniază chiar autorii americani, concluziile acestui studiu nu sunt definitive din mai multe motive diferite și este nevoie de confirmări suplimentare, dar ele deschid o perspectivă interesantă”, comentează Massimo Di Maio, președinte ales al Aiom și director al secției de Oncologie medicală 1 de la Spitalul Universitar ‘Città della Salute’ Molinette din Torino.

”Organismul nostru pare să îmbătrânească mai repede (și astfel să fie expus mai devreme la probabilitatea de a dezvolta un neoplasm) din cauza expunerii la factori care ‘stresează’ organismul, favorizând îmbătrânirea prematură. Vârsta biologică, de fapt, poate fi înrăutățită de stiluri de viață incorecte: alimentația, activitatea fizică, greutatea corporală adecvată și bunăstarea psihologică par să fie din ce în ce mai decisive în diminuarea (sau creșterea) pericolului de a ne îmbolnăvi de cancer și, în general, de a trăi mai mult sau mai puțin și mai sănătos. Pe scurt, ritmurile și obiceiurile noastre s-au înrăutățit generație după generație, iar acest lucru afectează și riscul de cancer”, spune Di Maio.

„S-a demonstrat deja din plin că unul din trei cazuri de cancer ar putea fi evitat pur și simplu urmând o dietă sănătoasă și evitând comportamentele riscante, care, din păcate, devin din ce în ce mai frecvente „, conchide Perrone, director al Unității de studii clinice de la Institutul Național de Cancer Pascale din Napoli, și participarea la screening, oferit gratuit de SSN în Italia persoanelor considerate cele mai expuse riscului de a se îmbolnăvi, ceea ce ne permite să depistăm un eventual neoplasm în stadii incipiente, când șansele de recuperare sunt mai mari.

MedLife a lansat în februarie 2023, de Ziua internațională a copilului bolnav de cancer, primul program de testare genetică, cu acoperire națională, în vederea îmbunătățirii succesului terapeutic.

“Speranța nu moare de cancer” este un program gratuit, susținut integral cu fonduri proprii MedLife, în cadrul căruia pacienții pediatrici cu cancer pot beneficia de unul dintre cele mai complexe teste de secvențiere din lume pentru afecțiuni oncologice, care analizează mutațiile a 523 de gene asociate cu multiple tipuri de cancer.

Pe baza rezultatelor obținute în urma testării, medicii oncologi vor putea să aleagă cele mai potrivite tratamente și terapii pentru fiecare pacient, în funcție de profilul mutațional al tumorii.

“Misiunea noastră este de a face România bine, alături de medici și specialiști de elită, prin echipamentele de ultimă generație și tehnologiile inovatoare de care dispunem în unitățile noastre. Statisticile privind numărul copiilor diagnosticați anual cu afecțiuni oncologice sunt îngrijorătoare, de aceea lansăm programul #SperanțaNuMoareDeCancer cu dorința de a pune la dispoziție resursele pe care le avem pentru a oferi copiilor și familiilor care luptă cu un diagnostic atât de crunt speranța unui mâine mai bun. Nu este un program de diagnostic sau de tratament oncologic, ci un program de testare genetică în urma căruia se obțin informații extrem de valoaroase pentru medicii oncologici, în vederea personalizării opțiunilor de tratament și îmbunătățirii succesului terapeutic al copiilor cu cancer”, a declarat atunci Ina Bădărău-Ilie, Head of Communications MedLife Group.