STUDIU Infecțiile de la animale la om ar putea cauza de 12 ori mai multe decese până în 2050

Patru tipuri de infecții de la animale la om cresc cu o „rată exponențială” și ar putea ucide de 12 ori mai mulți oameni în 2050 decât în 2020, potrivit unui nou studiu citat de Euronews. Cercetătorii au descoperit un tipar de epidemii mai frecvente de „răspândire” după ce au analizat aproape 60 de ani de date epidemiologice.

Constatările au fost publicate în revista BMJ Global Health. Majoritatea epidemiilor moderne au fost cauzate de agenți patogeni care se răspândesc de la animale la oameni, cunoscute și sub numele de boli zoonotice.

Acestea se pot transmite la oameni prin contact direct cu animalele, prin vectori precum căpușele sau țânțarii, prin contactul cu o zonă în care trăiesc animale sau prin consumul de alimente sau apă contaminate.

Virusul care provoacă COVID-19 este, de asemenea, cunoscut ca zoonotic, deoarece se poate transfera între animale și oameni. Oamenii de știință consideră că transmiterea de la animale la oameni este cea mai probabilă explicație a originii pandemiei.

În studiul publicat de cercetătorii de la compania americană de biotehnologie Ginkgo Bioworks, aceștia au analizat tendințele istorice ale evenimentelor de răspândire zoonotică dintr-o gamă largă de surse.

Se așteaptă ca schimbările climatice provocate de om să ducă la o creștere a bolilor zoonotice, dar impactul acestora asupra sănătății globale este „dificil de caracterizat”, au explicat ei.

Noua lor analiză a determinat că numărul de epidemii de răspândire a crescut cu aproape 5 % anual, în timp ce numărul de decese raportate a crescut cu 8,7 % anual.

„Dacă tendința observată în acest studiu continuă, ne așteptăm ca acești agenți patogeni să provoace un număr de patru ori mai mare de evenimente de răspândire și un număr de decese de 12 ori mai mare în 2050, comparativ cu 2020”, au declarat cercetătorii.

Estimările sunt „probabil” conservatoare

Aceștia au studiat o bază de date cu peste 3.000 de focare și epidemii și s-au concentrat pe perioada cuprinsă între 1963 și 2019.

Ei au analizat patru tipuri de agenți patogeni zoonotici: Filovirusurile (cum ar fi Ebola și Marburg), Coronavirusul SARS 1 (care cauzează SARS), virusul Nipah (asociat cu umflarea creierului) și virusul Machupo (care provoacă febra hemoragică boliviană).

Cercetătorii au identificat 75 de evenimente de răspândire în 24 de țări, care au provocat peste 17.000 de decese, cele mai multe dintre decese fiind cauzate de filovirusuri în Africa.

Estimările lor sunt probabil „conservatoare”, au declarat cercetătorii, din cauza criteriilor specifice de includere a agenților patogeni și a omiterii pandemiei COVID-19, care este „cu câteva ordine de mărime mai mare decât alte evenimente”.

„Evaluarea noastră a dovezilor istorice sugerează că seria de epidemii recente declanșate de răspândirea zoonotică nu reprezintă o aberație sau un grup aleatoriu, ci urmează o tendință de mai multe decenii în care epidemiile provocate de răspândirea zoonotică au devenit atât mai mari, cât și mai frecvente”, au scris aceștia.

Aceștia au spus că, dacă această tendință continuă, ar provoca o creștere mare a riscului global de boli infecțioase.

Deși au fost făcute multe programe de supraveghere și propuneri privind riscul de pandemie, cercetătorii spun că „pachetul final de măsuri” pentru a sprijini pregătirea pentru pandemii nu este clar.

„Ceea ce este clar, totuși, din tendințele istorice, este că este nevoie de acțiuni urgente pentru a aborda un risc mare și în creștere pentru sănătatea globală”, au adăugat autorii studiului.