Studiu: Inteligența artificială ar putea stimula creativitatea la nivel individual, însă riscă să diminueze creativitatea în societate

Poate un chatbot AI să facă o persoană mai creativă? Susținătorii inteligenței artificiale spun că aceasta poate servi drept muză, dar criticii se îndoiesc de acest lucru – ei spun că nu face mai mult decât să remixeze lucrările existente, scrie NPR.

Acum, o nouă cercetare sugerează că elemente din ambele argumente sunt corecte. Inteligența artificială ar putea ajuta o persoană să devină mai creativă, dar riscă să diminueze creativitatea în societate în general.

Idei „noi”

De la apariția modelelor mari de limbaj (cunoscute și sub denumirea de LLM) în urmă cu aproape doi ani, au apărut întrebări cu privire la utilizarea IA în artă. Companii precum OpenAI și-au prezentat produsele ca fiind instrumente pe care artiștii le-ar putea folosi pentru a-și spori producția. În timp ce unii scriitori spun că au adoptat IA ca instrument în procesul lor creativ, mulți alți artiști și creatori și-au exprimat scepticismul. Unii chiar au intentat procese, susținând că instrumentele folosesc lucrări protejate de drepturi de autor în scopuri de formare.

Oliver Hauser, un economist de la Universitatea Exeter din Regatul Unit care studiază inteligența artificială, a vrut să încerce să răspundă la întrebarea de bază dacă IA ar putea crește creativitatea.

„Ea are un fel de capacitate incredibilă de a crea conținut prin simpla apăsare a unui buton”, spune el. Pe de altă parte, AI poate produce adesea povești care sunt similare, de fapt.

„S-ar putea să nu fie atât de creativă pe cât ați putea crede și să nu vă ajute să fiți mai creativi”, spune el.

Pentru a încerca să obțină date concrete cu privire la această problemă a creativității, Hauser a colaborat cu Anil Doshi de la University College London School of Management. Ei au recrutat aproape 300 de persoane, despre care Doshi spune că nu s-au identificat ca scriitori profesioniști. „Le-am cerut să scrie o poveste scurtă, de opt fraze”, spune el.

Aproximativ o treime dintre scriitori au trebuit să vină cu idei pe cont propriu, în timp ce altora li s-au dat idei de pornire generate de chatbotul ChatGPT 4.0. Cei care au primit ajutor au fost împărțiți în două subgrupuri: unul care a primit o singură idee generată de inteligența artificială și unul care a putut alege din până la cinci idei.

Doshi spune că, în mod esențial, atât grupul de oameni, cât și cel asistat de AI au trebuit să scrie poveștile singuri.

„Intenția noastră a fost să ne concentrăm asupra faptului dacă AI poate ajuta creativitatea umană”, spune Doshi. „Nu a fost o cursă între AI și oameni”.

Rezultatele au fost judecate de un grup de 600 de evaluatori. Aceștia au fost rugați să noteze fiecare poveste în funcție de „noutate” și „utilitate”. Noutatea a fost un indicator al originalității poveștii, în timp ce utilitatea a fost o măsură a faptului dacă povestea a fost de o calitate suficient de înaltă pentru a fi publicată.

Rezultatele, publicate vineri în revista Science Advances, au arătat că poveștile scrise cu ajutorul AI au fost considerate atât mai noi, cât și mai utile. Scriitorii care au avut acces la o idee de inteligență artificială s-au descurcat mai bine, însă cei care au avut acces la cinci idei au înregistrat cel mai mare impuls – au scris povești considerate cu aproximativ 8% mai inedite decât oamenii singuri și cu 9% mai utile.

Mai mult, spune Doshi, cei mai slabi scriitori au beneficiat cel mai mult.

„Cei care erau cel mai puțin creativi în mod inerent au înregistrat cea mai mare îmbunătățire a creativității lor”, spune el.

Așadar, inteligența artificială pare să îi facă pe oameni mai creativi. Dar există o răsturnare de situație: când Hauser și Doshi au analizat toate povestirile, au descoperit un efect diferit.

„Colectiv vorbind, a existat o diversitate mai mică de noutate în grupul care a avut AI”, spune Hauser.

Dilema socială

Cu alte cuvinte, chatbotul a făcut ca fiecare individ să fie mai creativ, dar a făcut ca grupul care a beneficiat de ajutorul AI să fie mai puțin creativ.

Hauser descrie rezultatul divergent drept o „dilemă socială clasică” – o situație în care oamenii beneficiază individual, dar grupul are de suferit.

„Ne facem griji că, la scară largă, dacă mulți oameni folosesc acest lucru… în general, diversitatea și creativitatea populației vor scădea”, spune el

Annalee Newitz, autoare de science fiction și jurnalistă, pune la îndoială concluziile. Încercarea de a cuantifica dacă o persoană este mai creativă este complicată: „Cred că o parte din creativitate este că nu poate fi măsurată în procente de genul acesta”, spune Newitz.

Cu toate acestea, atunci când Newitz a încercat să reproducă ei înșiși unele dintre ideile de povești ale inteligenței artificiale folosind metodele din lucrare, au văzut clar cum utilizarea inteligenței artificiale ar genera povești similare.

De exemplu, atunci când au fost rugați să producă idei de povești pentru o „aventură în largul mării”, au descoperit că IA încorporează adesea ideea clișeului de a găsi o comoară în poveste. Și părea să se agațe de fraza „adevărata comoară a fost…” – care este un meme comun pe internet. Deoarece inteligența artificială este antrenată pe un număr foarte mare de texte, spune Newitz, pare rezonabil ca aceasta să se inspire mai întâi din acele clișee frecvent utilizate.

Newitz mai spune că dilema socială despre care se vorbește în studiu a afectat deja comunitatea științifică. Anul trecut, revista științifico-fantastică Clarkesworld a fost nevoită să închidă înscrierile online deoarece „a fost inundată de povestiri scrise de inteligența artificială”.

În cele din urmă, Newitz spune că nu ar condamna pe nimeni care a vrut să încerce să folosească AI pentru a scrie o poveste. Dar, în cele din urmă, ei cred că aceste instrumente ratează ideea de a scrie.

Scrierea creativă este „oameni care comunică cu alți oameni”, spune Newitz. „Chiar dacă ceva este prost scris – chiar dacă nu este foarte creativ – dacă este scris de un om, atunci își îndeplinește scopul.”