STUDIU Lucrările științifice care folosesc inteligența artificială ar avea șanse mai mari de a fi citate/ Informatica, matematica și ingineria, domeniile cu cea mai mare rată de folosire a AI

Lucrările științifice cu titluri sau rezumate care menționează anumite metode ce includ inteligența artificială (AI) au mai multe șanse să se numere printre primele 5% cele mai citate lucrări din domeniul lor decât cele care nu fac referire la aceste tehnici, conform unei analize citate de revista Nature . De asemenea, aceste lucrări tind să primească mai multe citări din afara domeniului lor decât studiile care nu fac referire la termenii AI.

Dar acest „boom” al citărilor nu a fost împărțit în mod egal. Analiza a arătat, de asemenea, că cercetătorii din grupurile care au fost istoric subreprezentate în știință nu primesc aceeași creștere a numărului de citări ca omologii lor atunci când folosesc instrumente de inteligență artificială în lucrările lor – ceea ce sugerează că inteligența artificială ar putea exacerba inegalitățile deja existente.

Constatările au rezultat în urma unui studiu care a urmărit să cuantifice utilizarea și beneficiile potențiale ale inteligenței artificiale în cercetarea științifică. Dar raportul, publicat săptămâna trecută în Nature Human Behaviour , ridică și anumite îngrijorări. Oamenii de știință ar putea fi stimulați să utilizeze AI doar ca o modalitate de a-și crește numărul de citări – indiferent dacă instrumentele AI îmbunătățesc calitatea muncii, notează Lisa Messeri, antropolog specializat în știință și tehnologie la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut.

„Vrem să ne asigurăm că, pe măsură ce [investim] în AI, nu o facem în detrimentul altor abordări”, spune ea.

Studiul oferă, de asemenea, o cuantificare foarte necesară a modului în care AI schimbă cercetarea științifică , spune Dashun Wang, coautor al studiului și un cercetător social computațional care de la Northwestern University, din Evanston, Illionis. „Acum, în sfârșit, avem date sistemice”, despre care Wang susține că vor fi esențiale pentru abordarea disparităților legate de utilizarea inteligenței artificiale în știință.

Urmărirea ascensiunii IA

Pentru a măsura angajamentul oamenilor de știință față de AI, autorii au identificat termeni specifici – cum ar fi „machine learning” și „deep neural network” – în rezumatele și titlurile a aproape 75 de milioane de lucrări, acoperind 19 discipline, care au fost publicate între 1960 și 2019. Wang recunoaște că, din cauza datei limită, studiul nu surprinde evoluțiile recente din domeniul inteligenței artificiale, inclusiv creșterea modelelor lingvistice mari, cum ar fi ChatGPT, care schimbă deja modul în care unii cercetători fac știință .

Conform studiului, oamenii de știință din toate cele 19 discipline și-au intensificat utilizarea instrumentelor AI în ultimele două decenii. Dar există variații mari: informatica, matematica și ingineria au cele mai mari rate de utilizare a inteligenței artificiale iar istoria, arta și științele politice au cele mai mici.

Ratele din domeniile precum geologia, fizica, chimia și biologia sunt intermediare.

Pentru a estima beneficiile potențiale ale AI pentru fiecare disciplină, autorii au identificat mai întâi sarcinile legate de cercetare pe care aceasta le poate efectua. Apoi au urmărit creșterea acestor capacități în timp prin detectarea anumitor perechi verb-nume, cum ar fi „analiza datelor” și „generarea de imagini”, în publicațiile despre AI între 1960 și 2019. Observând în ce măsură acești termeni din publicațiile legate de inteligența artificială se suprapun cu sarcinile de bază ale unui anumit domeniu de cercetare de-a lungul timpului, cercetătorii au putut evalua dacă capacitățile inteligenței artificiale ar putea satisface nevoile în evoluție ale domeniului respectiv.

Din nou, informatica, matematica și ingineria au fost asociate cu cele mai mari beneficii potențiale, iar istoria, arta și științele politice cu cele mai mici.

Marinka Zitnik, specialist în informatică biomedicală la Harvard Medical School din Boston, Massachusetts, spune că abordarea din lucrare este interesantă deoarece permite o analiză sistematică în mai multe discipline științifice. Dar vine cu limitări.

„Deoarece autorii au dorit să realizeze un studiu foarte amplu și sistematic, acest lucru a însemnat că nu au fost în măsură să înțeleagă foarte bine de ce un anumit verb sau substantiv ar apărea într-o lucrare”, spune cercetătoarea. Doar pentru că anumite verbe și substantive apar împreună într-o lucrare, aceasta nu înseamnă că, dacă AI poate îndeplini sarcina descrisă, va fi neapărat utilă pentru domeniul respectiv, notează ea.