STUDIU Majoritatea europenilor văd SUA ca pe „un partener necesar”, nu „un aliat”, după revenirea lui Donald Trump la putere / Ungurii, bulgarii și românii consideră în proporții mai mari că realegerea lui Trump este pozitivă pentru americani și pentru pace. La polul opus – danezii, britanicii și nemții

Europenii consideră că SUA este mai mult „un partener necesar” decât „un aliat” în mandatul lui Trump 2.0. Acesta este punctul de vedere predominant în fiecare stat membru UE participant la un studiu al influentului think-tank European Council on Foreign Relations (ECFR).

Această opinie este dominantă inclusiv în bastioanele transatlantice tradiționale precum Polonia (45% „partener necesar” vs 31% „aliat”) și Danemarca (53% vs 30%). În urmă cu un an și jumătate, acestea considerau că SUA era în principal un aliat.

Țările care tind să vadă SUA în această lumină sunt Ucraina (67% „partener necesar” vs 27% „aliat”), Spania (57% vs 14%), Estonia (55% vs 28%), Portugalia (55% vs 18%) și Italia (53% vs 18%).

Chiar și în Regatul Unit, care se mândrește cu „o relație specială” cu Statele Unite, opinia predominantă este cea a unui „partener necesar” (44%), nu a unui aliat (37%).

Europenii cred acum că negocierile de pace dintre Kiev și Moscova sunt iminente.

Întrebați care va fi cel mai probabil rezultat al războiului, majoritățile sau pluralitățile de peste tot au indicat „un acord de compromis”, mai degrabă decât o victorie a Rusiei sau a Ucrainei. Aceasta este, de asemenea, o opinie predominantă în fiecare țară participantă la sondaj.

Chiar și în țările cele mai militante, cum ar fi Estonia (52% dintre respondenți cred că un acord negociat este cel mai probabil rezultat), Danemarca (55%), Polonia (44%) sau – dincolo de UE – Regatul Unit (49%), cetățenii par să accepte ideea negocierilor de pace. Cu toate acestea, europenii din unele țări rămân fermi în ceea ce privește necesitatea sprijinirii Kievului pentru continuarea luptei, astfel încât să își poată recupera teritoriile pierdute. Această abordare este preferată de respondenții din Estonia (53%), Danemarca (47%), Polonia (40%), Regatul Unit (38%) și Portugalia (37%) în detrimentul încurajării negocierilor de pace.

Deși europenii se așteaptă la negocieri de pace, există diferențe între țări cu privire la abordarea față de Ucraina și Rusia după conflict.

47% dintre francezi și 50% dintre italieni, ale căror guverne au jucat un rol pozitiv în sprijinirea luptei Kievului pentru autodeterminare, nu recunosc Ucraina ca fiind o țară europeană. În cazul României, 55% dintre cetățeni consideră că Ucraina este o țară europeană.

În același timp, multe persoane din Bulgaria și Ungaria consideră că Rusia este aliatul sau partenerul necesar al UE, mai degrabă decât rivalul sau adversarul său; acestea sunt, de asemenea, singurele două țări în care majoritatea respondenților consideră că Ucraina este cel puțin la fel de responsabilă ca Rusia de continuarea războiului, lucru susținut și de propaganda Moscovei. În schimb, în România, doar 23% dintre respondenți consideră că Rusia este un partener și 4% consideră că este un aliat.

Există divergențe de opinie între statele membre UE cu privire la efectul pozitiv sau negativ al revenirii lui Trump.

Aceste divergențe apar în special între Europa de sud-est, acolo unde „fan clubul” lui Trump este cel mai proeminent, și Europa de nord și de vest, regiuni în care acesta are mulți detractori.

Printre cei care consideră că realegerea lui Trump este pozitivă pentru americani, pentru propria lor țară și pentru pacea mondială se numără maghiarii (51%, 47%, respectiv 49%), bulgarii (47%, 28%, 45%) și românii (43%, 32%, 45%).

La celălalt capăt al spectrului, 53% dintre cetățenii din Danemarca cred că acest lucru va fi „rău” pentru americani, 66% pentru propria țară și 62% pentru pacea mondială, ceea ce este similar cu opiniile din Regatul Unit (53%, 54%, 58%) și Germania (48%, 64%, 55%). Este mai probabil ca un european obișnuit să considere revenirea lui Trump drept un lucru „rău” decât „bun” în fiecare dintre cele trei privințe.

Susținătorii extremei drepte europene sunt și cei mai mari susținători ai lui Trump. Mai puțin de o cincime dintre alegătorii Fidesz, PiS, Konfederacja și Frații Italiei cred că realegerea lui Trump este „un lucru rău” pentru alegătorii americani, propria lor țară sau pacea din lume. Cu toate acestea, electoratele AfD și Rassemblement National se remarcă prin faptul că au o pluralitate de alegători (37% și respectiv 35%) care cred că revenirea lui Trump la putere este un lucru rău pentru propriile țări; și mai puțini dintre aceștia (28% și respectiv 20%) cred că este un lucru bun pentru țările lor.

Europenii sunt împărțiți în ceea ce privește China și relația acesteia cu UE. În timp ce 43% dintre cetățenii UE consideră China „un partener necesar” sau „un aliat” al UE, 35% cred că această superputere este „un rival” sau chiar „un adversar”. China este privită într-o lumină pozitivă în sudul Europei. Acest lucru este valabil în Bulgaria, Ungaria, Spania, România, Italia și Portugalia, acolo unde 59%, 54%, 50%, 49%, 49%, și, respectiv, 45% dintre respondenți consideră Beijingul „un partener necesar” sau „un aliat”. Dar în alte economii europene, cum ar fi Germania, Danemarca, Regatul Unit sau Franța, majoritatea respondenților au o părere contrară, 55%, 52%, 45% și, respectiv, 45% considerând China „un rival” sau „un adversar”.

Raportul identifică patru grupuri distincte de europeni, în funcție de modul în care aceștia văd UE și rolul său în lume:

• „Euro-optimiștii” reprezintă grupul cel mai numeros (în medie 30% dintre respondenți, în special din Estonia, Danemarca, Ucraina, Spania și Portugalia); aceștia cred că UE este o mare putere și că destrămarea sa este puțin probabilă în următoarele două decenii.
• „Euro-pesimiștii” (22%) cred că UE nu este o putere mondială și că este sortită colapsului; această atitudine se regăsește în special la electoratul unora dintre cele mai radicale partide de extremă dreapta sau eurosceptice (AfD, Rassemblement National, PiS, Konfederacja, Fidesz și Vox) și la cel puțin un sfert dintre cetățenii din Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria și Polonia, dar și în Regatul Unit și Elveția.
• „Euro-realiștii” nu cred că UE este pe cale să se destrame chiar dacă nu o consideră o mare putere; aceștia reprezintă, în medie, o șesime din populația UE (17%), fiind deosebit de numeroși în Danemarca, Ucraina, Polonia și Germania.
• „Euro-mortaliștii” cred că UE este vulnerabilă la colaps, dar că este totuși o mare putere comparabilă cu SUA sau China. Acest grup reprezintă, în medie, 11% din populația UE, cu numere deosebit de mari în România, Bulgaria și Portugalia.

Raportul concluzionează că viitorul nu este chiar atât de sumbru deoarece scepticismul cu privire la potențialul Uniunii Europene poate însemna o evaluare realistă a limitelor sale interne și a provocărilor care urmează să apară în mandatul lui Trump 2.0. Autorii concluzionează: „Pe măsură ce se lasă întunericul peste relația transatlantică, nici optimismul luminos și nici fatalismul cel mai negru nu oferă căi viabile de urmat, însă nuanțele euro-realiștilor și euro-mortaliștilor pot ajuta la luminarea acestei căi. Prin reunirea lor cu euro-optimiștii cei mai încrezători în viitorul Europei, liderii pragmatici pot construi majorități largi în favoarea unei acțiuni concertate.”

Raportul integral poate fi consultat aici.