Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

Nouă din zece tineri români nu au suficiente cunoștințe pentru a identifica și a se proteja de bolile cu transmitere sexuală (BTS), arată un studiu recent MedLife, iar 1 din 2 adolescenți de 16-18 ani spune că face sex neprotejat. Drept urmare, numărul de îmbolnăviri a crescut față de anii trecuți, iar România are în continuare cele mai multe mame minore din UE. MedLife a demarat o campanie de educație sexuală, care include două noi pachete de analize pentru depistarea BTS-urilor.

Femeile știu mai mult decât bărbații, dar insuficient

În urma studiului care a inclus 800 de participanți cu vârste între 16 și 35 de ani, a reieșit că numai 10% dintre cei cu viață sexuală activă au suficiente cunoștințe pentru a identifica și a se proteja de BTS și doar 1% din populația tânără cunoaște toate metodele de protecție împotriva lor. Asta înseamnă că au dificultăți în a numi toate situațiile în care pot contracta BTS, toate simptomele unei infecții, sunt reticenți în a merge la medic (4 din 10 nu s-ar simți confortabil nici măcar să discute cu un medic despre BTS), iar uneori au chiar informații greșite, cum ar fi aceea că BTS pot fi transmise doar prin contact vaginal (nu și anal sau oral) sau că nu pot contracta BTS dacă au contact sexual în timpul menstruației.

Datele arată și niște diferențe între femei și bărbați, cum ar fi aceea că femeile cunosc mai multe BTS față de bărbați: nu doar infecția cu HIV/ SIDA, cu HPV și sifilisul (pe care le numesc și unii, și alții), ci și hepatita C, candidoza, Chlamydia, Gonoreea, Trichomoniaza și infecțiile cu Mycoplasma și Ureaplasma. Și tot femeile sunt mai conștiente, de exemplu, că un istoric personal de BTS sau utilizarea spațiilor comune (piscine, centre spa, toalete publice) au riscuri în contractarea acestor boli.

Mai grav, 2 din 10 participanți nu cunosc efectele pe termen lung ale infecțiilor și bolilor cu transmitere sexuală. De exemplu, dezvoltarea riscului de cancer genital, anal și oral este mai puțin asociată cu BTS, în special de bărbați și de tinerii de 16-18 ani.

Din cauza nivelului scăzut de cunoștințe cu privire la BTS, și nivelul de îngrijorare este scăzut, cei mai mulți dintre respondenți (41%) având o atitudine „moderat îngrijorată”. Paradoxal, cauzele sunt cunoscute: participanții la studiu recunosc că principalele obstacole în calea testării pentru BTS sunt lipsa de informare, dar și disconfortul/ jena de a discuta despre problemele de sănătate sexuală.

Puține informații, mai multe îmbolnăviri

Lipsa informării îi face pe români să subestimeze riscul infecțiilor și bolilor cu transmitere sexuală și să adopte comportamente riscante, ceea ce îi predispune la a transmite și partenerului o BTS. În prezent, 1 din 5 tineri activi sexual a declarat că nu folosește nicio metodă de protecție, iar raportat la segmentul mai tânăr, 52% dintre tinerii între 16 și 18 ani afirmă că fac sex neprotejat.

Consecințele se văd în numărul mai mare de infecții cu transmitere sexuală. Institutul Național de Sănătate Publică a raportat cu aproape 60% mai multe cazuri de sifilis în 2022 față de 2021, România fiind una dintre țările cu incidența crescută pentru sifilis în Uniunea Europeană. Deși numărul cazurilor în valoarea absolută este mic (503), asta se datorează și faptului că oamenii nu au obiceiul de a se testa, mai ales că unele BTS, inclusiv sifilisul, sunt în multe cazuri sau pentru mult timp asimptomatice.

În fapt, numărul de infecții cu transmitere sexuală a crescut și în Europa, și la nivel mondial, din cauze care țin atât de accesul la testare și tratament, cât și de comportamentul uman. Astfel, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a raportat cu 34% mai multe cazuri de sifilis, 48% mai multe de gonoree și 16% de Chlamydia în 2022 față de 2021 și a tras un semnal de alarmă în privința cazurilor de sifilis congenital, adică transmis de la mamă la făt (acesta riscă complicații precum crize epileptice, ficat mărit, probleme neurologice).

„BTS-urile sunt produse de patogeni care nu fac parte din flora saprofită, exogeni, deoarece întotdeauna există cel puțin un partener infectat. De aceea, stabilirea istoricului sexual și testarea corectă au o importanță majoră în managementul BTS-urilor, deoarece acestea nu lasă în urmă niciun fel de imunitate, iar o reinfecție cu același patogen sau cu un altul nou este oricând posibilă. Vizita la medic este primul pas în prevenția acestor boli, prin consiliere și recoltarea specifică simptomatologiei. Unele dintre BTS-uri sunt incurabile (HIV, hepatita cu virus B, HPV, herpesul genital), iar altele pot avea efecte nedorite pe termen lung, ducând la infertilitate, morbiditate maternă, fetală sau neonatală”, a spus Dr. Mihaela Steriu, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, Doctor în științe medicale, Hyperclinica MedLife Grivița.

Vulnerabilitatea vârstei și lipsa educației sexuale, o combinație periculoasă

Discuțiile libere, față în față, despre sănătate reproductivă sunt mult mai eficiente decât resursele online, spune Adina Manea, director executiv Tineri pentru tineri, o asociație care face asta de aproape 30 de ani. Concret, școala este cel mai propice mediu pentru a dezvolta programe de prevenție și educație pe acest subiect.

Doar că, acum, educația sexuală e doar o parte a unei materii, și aceea opțională, numită „Educație pentru sănătate”. Este singurul opțional care include noțiuni despre infecții cu transmitere sexuală și contracepție, a fost introdus prin lege în 2004, și poate fi ales de părinți și elevi din clasa I până în clasa a XII-a. Componenta de educație sexuală se poate preda, în acest moment, doar începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul părinților, ceea ce constituie o supra-reglementare, spune Adina Manea.

În prezent, doar 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac educație pentru sănătate, conform datelor obținute de publicația Școala 9. Adică sub 7%, o valoare confirmată și de ministrul Educației, Ligia Deca, anul trecut. Această realitate de la clasă se transpune în teren: cei de la Tineri pentru Tineri și alte organizații similare primesc cam aceleași întrebări ca acum 20 de ani: „Am făcut sex neprotejat, rămân însărcinată?” și observă un consum excesiv al contracepției de urgență.

În plus, tinerii nu se mai sperie de boli grave, precum sifilis sau SIDA, așa cum se întâmpla până de curând, pentru că nu mai văd în jurul lor persoane infectate și nu mai conștientizează gravitatea acestor patologii, spun psihologii cu care am stat de vorbă. E adevărat că s-au dezvoltat și metode de tratament, și atunci nu mai sperie atât de tare. Sifilisul este vindecabil cu un tratament antibiotic puternic și chiar și pentru HIV există tratamente care îl transformă într-o boală cronică, care nu se mai transmite.

„Pur și simplu, tinerii nu mai conștientizează gravitatea acestor patologii. Este adevărat că s-au dezvoltat și metode de tratament, iar atunci nu mai sperie atât de tare. Sifilisul este vindecabil cu un tratament antibiotic puternic și chiar și pentru HIV există tratamente care au făcut din infecția HIV o boală tratabilă, în sensul în care rămâne o boală cronică, dar poate să ajungă în niște faze când nici nu se mai transmite. Și foarte rar se ajunge la SIDA, adică la manifestarea bolii de imunodeficiență. Medicina a progresat, riscurile asociate bolii au scăzut și boala nu mai pare gravă. Pe de altă parte, este o ignoranță în ceea ce privește temerea și protejarea prin prisma faptului că oamenii nu mai văd în apropierea lor manifestarea severă a acestor boli. Tinerii ar trebui să știe că există un test simplu de sânge sau de secreție locală care duce la diagnosticul sifilisului și că tratamentul este unul relativ ușor dacă este într-o fază incipientă”, a declarat Monica Dima, psihoterapeut în cadrul Centrului de psihiatrie și psihoterapie MindCare Constanța, parte a grupului MedLife,

La asta se adaugă și presiunea socială și emoțională: unii tineri pot ceda presiunilor partenerului sau pot simți presiune socială pentru a nu utiliza protecție, fie din dorința de a demonstra încredere, fie din cauza stigmatizării legate de folosirea prezervativelor. Studiul MedLife relevă un aspect interesant: majoritatea celor care nu se protejează și-au cunoscut partenerii la locul de muncă sau în social media, și fac asta fie din teama de respingere, fie pentru că au impresia că îi cunosc bine, ceea ce le poate induce un fals sentiment de siguranță și încredere. Toate acestea duc, însă, la creșterea numărului de infecții cu transmitere sexuală, așa cum arată statisticile.

Testarea și tratamentul sunt exclusiv în sarcina tinerilor

Și nu doar lipsa educației sexuale e o problemă, ci și testarea și tratamentul. Din nefericire, România nu oferă contracepție gratuită tinerilor – nici măcar categoriilor vulnerabile –, nu are programe gratuite de screening și nu decontează analizele pentru depistarea BTS, astfel că responsabilitatea și costurile sunt exclusiv în sarcina tinerilor.

Dar și dacă o infecție cu transmitere sexuală s-ar confirma, studiul MedLife arată că există și semnale pozitive: tinerii își doresc să poată discuta deschis și să se simtă protejați: 78% și-ar informa actualul partener daca ar afla ca au fost diagnosticați cu BTS (din păcate, doar 65% ar face asta cu fostul partener).

În contextul în care educați sexuală este un subiect insuficient adresat și considerat cel mai adesea tabu în societatea românească, MedLife a demarat un program de educație sexuală, cu obiective pe termen lung, pentru a crește gradul de informare și responsabilizare în ceea ce privește sănătatea sexuală a tinerilor din România.  Primul pas fiind lansarea a două pachete de analize pentru depistarea BTS-urilor: Testat e Hot (de bază și extins), care acoperă principalele infecții cu transmitere sexuală, precum HIV, Sifilis, Chlamydia.