STUDIU Mersul biped al omului modern a apărut pentru prima dată, acum 12 milioane de ani, la un strămoş al acestuia din Europa, nu în Africa aşa cum s-a crezut anterior

Mersul biped al omului modern a apărut pentru prima dată la un strămoş al acestuia din Europa, nu în Africa aşa cum s-a crezut anterior, au anunţat miercuri oamenii de ştiinţă dintr-o echipă internaţională, citaţi de DPA şi AFP.

Acea echipă, coordonată de Madelaine Boehme, cercetătoare la Universitatea Tubingen din Germania, a publicat noul studiu în revista Nature, în care se sugerează că un potenţial strămoş comun al oamenilor şi al maimuţelor antropoide putea să meargă în două picioare cu aproape 12 milioane de ani în urmă.

Acea perioadă este cu câteva milioane de ani mai timpurie decât au presupus în trecut oamenii de ştiinţă.

Deşi există un consens în legătură cu faptul că strămoşii noştri au trebuit să opteze pentru poziţia bipedă în urmă cu 5 milioane – 7 milioane de ani, modul în care s-a produs acea evoluţie generează încă dezbateri aprinse în rândul comunităţii ştiinţifice.

„Acesta este un moment măreţ în paleontologie şi marchează o schimbare de paradigmă”, a declarat Madelaine Boehme pentru DPA.

Noul studiu pune sub semnul întrebării fundamentele teoriilor ştiinţifice despre evoluţia maimuţelor antropoide şi a oamenilor.

„Faptul că procesul ce a dus la mersul biped a avut loc în Europa (şi nu în Africa, n.r.) zguduie fundamentele paleontologiei”, a adăugat Madelaine Boehme.

Anumiţi oameni de ştiinţă consideră că apariţia mersului biped s-a produs atunci când strămoşii noştri trăiau încă în copaci dar începuseră să se ridice deja pe membrele inferioare. Alţi cercetători au avansat teoria potrivit căreia mersul biped a apărut atunci când acei strămoşi petreceau deja majoritatea timpului pe sol, pe care se deplasau folosind în trecut toate cele patru membre.

Însă descoperirea în landul german Bavaria, între 2015 şi 2018, a fosilelor unei noi specii de maimuţă, vechi de 11,62 milioane de ani, ale cărei oase provenite de la membrele inferioare şi de la cele superioare erau bine conservate într-un strat de argilă, a înclinat balanţa în favoarea primului scenariu avansat de cercetători.

„Fosilele includ oase ce provin de la cel puţin patru indivizi, cu un schelet parţial ce este suficient de amplu pentru a descrie, în detaliu, morfologia membrelor şi a coloanei vertebrale şi proporţiile corpului”, a explicat Madelaine Boehme.

Exemplarele din noua specie, denumită Danuvius guggenmosi, aveau braţele făcute pentru a le permite să sară de pe o creangă pe alta şi membre posterioare morfologic adaptate pentru mersul biped.

Acele maimuţe aveau şi degetul mare de la picior suficient de dezvoltat pentru a le permite să păşească pe întreaga talpă, au precizat autorii studiului. Această caracteristică „sugerează că Danuvius guggenmosi ar fi putut să meargă în picioare pe crengi”, a explicat într-un comentariu publicat alături de noul studiu cercetătoarea Tracy Kivell de la Universitatea Kent din Marea Britanie.

„Membrii acestei specii se deplasau într-o manieră până atunci necunoscută”, a adăugat Tracy Kivell, care vede în această tipologie de mers „un bun model pentru locomoţia prezumtivă a ultimilor strămoşi comuni” ai maimuţelor antropoide şi ai omului modern.

Sursa foto: pexels.com