STUDIU Nasul tău antrenează o armată de celule imunitare – iată cum te protejează acestea

Nasul găzduiește o serie de celule imunitare cu durată lungă de viață care sunt pregătite să se apere de infecțiile virale și bacteriene, conform celei mai detaliate analize efectuate până în prezent asupra actorilor imunitari care alcătuiesc prima linie de apărare a plămânilor, scrie revista Nature.

Descoperirile, publicate la 31 iulie în revista Nature, arată că nasul și căile respiratorii superioare – care includ gura, sinusurile și gâtul, dar nu și traheea – servesc drept terenuri de antrenament cheie în care celulele imunitare „memorează” agenții patogeni intruși. Aceste amintiri permit celulelor să se apere împotriva atacurilor viitoare ale unor microorganisme similare. Datele ar putea accelera dezvoltarea vaccinurilor mucoase, administrate prin nas sau gât, despre care imunologii spun că ar putea fi mai eficiente decât vaccinurile injectate în mușchi.

Acest „studiu interesant” arată că un „arsenal de celule imunitare capabile să lupte împotriva infecțiilor respiratorii” poate fi detectat în mod fiabil în căile respiratorii superioare atât ale adulților tineri, cât și ale persoanelor în vârstă, care au de obicei răspunsuri imunitare mai slabe, spune Linda Wakim, imunolog la Universitatea Melbourne din Australia, care nu a fost implicată în cercetare.

Pe sub nas

Cercetările anterioare privind sistemul imunitar s-au axat pe celulele imunitare din sânge și din căile respiratorii inferioare, în primul rând pentru că aceste regiuni sunt relativ accesibile prin prelevări de sânge și unele tipuri de biopsii și donări de organe, spune Sydney Ramirez, coautor al studiului, medic specialist în boli infecțioase și imunolog la Institutul de Imunologie La Jolla din California.

Apoi a venit pandemia COVID-19 și apariția unor variante, cum ar fi Omicron, care proliferează cu eficiență ridicată în căile respiratorii superioare. Aceste evoluții i-au determinat pe Ramirez și pe colegii săi să găsească modalități de a preleva probe și de a înțelege mai bine modul în care celulele imune din căile respiratorii superioare interacționează cu agenții patogeni și dezvoltă memoria imună.

Echipa a apelat la tampoanele nazofaringiene, care pot ajunge în partea din spate a nasului și au fost utilizate pe scară largă în țările cu venituri ridicate pentru testele SARS-CoV-2. Cercetătorii au tamponat aproximativ 30 de adulți sănătoși în fiecare lună, timp de mai bine de un an, pentru a vedea cum se modifică populațiile lor de celule imunitare în timp. Ei au găsit milioane de celule imunitare în aceste probe, inclusiv celule care asigură memoria imunitară.

Forța de apărare nazală

Cercetătorii au aflat, de asemenea, că pot preleva organe imunitare greu accesibile, numite adenoide, care sunt ascunse în partea din spate a nasului. Aceste organe analizează aerul inhalat și conțin structuri numite centre germinale. Aceste structuri, care se găsesc și în alte țesuturi imunitare, acționează ca tabere de antrenament în care agenții imunitari numiți celule B învață să producă anticorpi eficienți: în acest fel, celulele B se transformă în anticorpi.

Adenoidele se micșorează la vârsta adultă, însă cercetătorii au găsit centre germinale active în adenoidele participanților la studiu de toate vârstele – constatări care ar trebui să fie „liniștitoare pentru toți cei care avem peste 20 de ani”, spune Ramirez. Cercetătorii au găsit, de asemenea, în mod involuntar, dovezi ale eficacității acestor centre germinale: mai mulți participanți au contractat COVID-19 în timpul studiului, iar cercetătorii au descoperit că nasurile acestor participanți găzduiau celule B specializate în țintirea SARS-CoV-2.

Centrele germinale sunt de obicei active doar în timpul și la scurt timp după infecția acută sau imunizare, însă autorii au găsit centre germinale active chiar și atunci când participanții nu au raportat că se simt rău. Folosind această nouă tehnică de tamponare, cercetătorii ar putea înțelege în curând ce determină activitatea centrelor și cum infecția cu SARS-CoV-2 modelează aceste răspunsuri imune, spune Donna Farber, imunolog la Universitatea Columbia din New York, care nu a fost implicată în studiu.

Aceste constatări pot oferi, de asemenea, o metodă cantitativă „foarte valoroasă” pentru a măsura modificările răspunsului imun după vaccinare, în special pentru a testa candidații la vaccinuri intranazale, spune Farber. Dar ea adaugă că acestea arată, de asemenea, un obstacol masiv: dacă sistemul imunitar este în mod constant activ în căile respiratorii superioare, anticorpii preexistenți ar putea bloca efectele protectoare ale vaccinurilor intranazale.