STUDIU: Numărul cazurilor de anemie la nivel mondial rămâne în continuare ridicat în rândul femeilor şi copiilor / România are o rată de peste 15% a bolii, nivel similar cu celelalte țări din regiune, față de 6% în Europa de Vest

Un nou studiu arată că numărul cazurilor de anemie la nivel mondial rămâne în continuare ridicat în rândul femeilor şi copiilor, aproape două miliarde de persoane fiind afectate, conform datelor actualizate pentru anul 2021. Cele mai afectate regiuni sunt Africa Subsahariană şi Asia de Sud, cu niveluri între 35 și 47%, în timp ce Australasia, Europa de Vest și America de Nord au cele mai scăzute rate, în jur de 6%. România are o prevalență de peste 15% a bolii, nivel care este similar cu celelalte țări din regiune, potrivit datelor prezentate în studiu.

Studiul, care acoperă trei decenii de date privind anemia la nivel mondial (1990-2021), prezintă o imagine complexă a modului în care mai mulţi factori cheie joacă un rol în această afecţiune care apare deopotrivă la bărbaţi, femei şi copii. Publicat luni, în The Lancet Haematology, studiul a fost realizat de Institutul pentru Statistică şi Evaluare în Sănătate (IHME), cu sediul în Seattle, şi Global Burden of Disease anemia, scrie News.ro.

Distribuția pe regiuni:

Cercetarea arată că Africa Subsahariană şi Asia de Sud se confruntă în prezent cu cea mai mare povară. În 2021, Africa Subsahariană de Vest (47,4%), Asia de Sud (35,7%) şi Africa Subsahariană Centrală (35,7%) au avut cea mai mare prevalenţă a anemiei.

Regiunile cu cea mai scăzută prevalență sunt Australasia (5,7%), Europa de Vest (6%) şi America de Nord (6,8%).

Ţările cu cea mai mare prevalență: Mali, Zambia, Togo (fiecare a avut o povară a anemiei >50%).

Ţările cu cea mai scăzută prevalență: Islanda, Norvegia, Monaco (fiecare a avut o povară a anemiei <5%).

Variaţia regională în distribuţia bolii s-a reflectat, de asemenea, în povara anemiei specifică cauzei. De exemplu, HIV/SIDA a fost al doilea cel mai mare contribuitor la anemie în Africa subsaharian  sudică. Anemia datorată malariei a fost cea mai importantă în regiunile din Africa Subsahariană Centrală, de Est şi de Vest.

Datele pentru toate țările pot fi consultate aici.

„Din acest studiu de 30 de ani, ştim că imaginea globală în jurul anemiei s-a îmbunătăţit, dar există încă disparităţi mari în funcţie de zona geografică, diferenţa de sex, şi vârstă”, spune dr. Nick Kassebaum, autorul principal al studiului, şeful echipei de sănătate neonatală şi infantilă a IHME şi profesor în anestezie la universitatea din Washington.

„Am modelat 37 de cauze care stau la baza anemiei. Este foarte important ca medicii să trateze aceste cauze în paralel cu anemia în sine. Sperăm ca aceştia să folosească aceste date pentru a concepe planuri de intervenţie şi tratament mai cuprinzătoare, în special pentru cei mai vulnerabili – femeile de vârstă reproductivă, copiii şi persoanele în vârstă”, a precizat acesta.

La nivel mondial, 31,2% dintre femei aveau anemie, comparativ cu 17,5% dintre bărbaţi, potrivit datelor centralizate pentru anul 2021. Diferenţa de gen a fost mai pronunţată în timpul anilor de reproducere, între 15 şi 49 de ani. În această grupă de vârstă, prevalenţa anemiei la femei a fost de 33,7% faţă de 11,3% la bărbaţi.

Rezultatele studiului reflectă factori precum nutriţia, statutul socio-economic, nevoia nesatisfăcută de contracepţie şi capacitatea de a identifica şi trata cauzele care stau la baza anemiei.

Cauzele anemiei şi impactul acesteia

Principala cauză a anemiei în 2021 a fost deficitul de fier din alimentaţie, constituind 66,2% din totalul cazurilor de anemie, cu 825 de milioane de femei şi 444 de milioane de bărbaţi afectaţi la nivel global.

Aportul inadecvat de fier ar putea fi cea mai frecventă cauză unică a anemiei, dar multe alte condiţii sunt factori majori pentru această afecţiune. Astfel, studiul a constatat că tulburările ginecologice şi hemoragiile materne au contribuit în mod important la povara anemiei în rândul femeilor de vârstă reproductivă.

În cazul copiilor mai mici de cinci ani, principala cauză a anemiei a fost deficitul de fier din alimentaţie, dar hemoglobinopatiile, alte boli infecţioase, HIV/SIDA şi malaria au fost, de asemenea, contribuţii importante în zonele geografice în care aceste boli sunt prevalente.

„Anemia se manifestă diferit în funcţie de grupul care se luptă cu această afecţiune. În cazul copiilor, anemia poate avea un impact asupra dezvoltării creierului şi a cogniţiei, astfel încât tratamentul şi gestionarea timpurie sunt cruciale. Acest lucru ar putea însemna accesul la alimente de înaltă calitate, bogate în nutrienţi şi/sau primirea unui tratament pentru infecţii parazitare şi malarie”, spune dr. Theresa McHugh, redactor ştiinţific la IHME, care se concentrează pe sănătatea neonatală şi a copiilor.

„Pentru multe femei tinere şi fete, există un deficit de educaţie cu privire la pierderile de sânge în timpul menstruaţiei, opţiuni inadecvate pentru gestionarea eficientă a problemelor menstruale la cele care le au şi nu există suficiente cunoştinţe despre cum să gestioneze şi/sau să inverseze anemia atunci când aceasta apare. Ştim că anemia poate avea un impact asupra sănătăţii mentale, deoarece stările de slăbiciune şi oboseală asociate pot interfera cu activităţile dorite”, a mai explicat medicul.

Studiile anterioare au arătat că anemia este asociată cu rate crescute de anxietate şi depresie şi cu rate mai mari de travaliu prematur, hemoragie postpartum, greutate mică la naştere, gestaţie scurtă, naşterea unui copil mort şi infecţii atât pentru copil, cât şi pentru mamă.