STUDIU Sabia „Excalibur” din Spania, descoperită acum trei decenii, provine din perioada dominației musulmane în Peninsula Iberică

O sabie dezgropată în Spania și supranumită „Excalibur”, după legendara sabie a regelui Arthur, are o vechime de peste 1.000 de ani, spun cercetătorii. Un artefact rar din perioada islamică a Peninsulei Iberice, arma ilustrează istoria stratificată de subjugare a regiunii, potrivit Smithsonian Magazine.

În legenda arthuriană, Excalibur este o sabie care se află în mod magic într-o piatră, până când tânărul Arthur o scoate, câștigând astfel dreptul de a fi încoronat rege al Marii Britanii. În urmă cu trei decenii, cercetătorii din Valencia, pe coasta de est a Spaniei, au descoperit o armă într-o poziție similară – îngropată în poziție verticală într-un sit arheologic – și au poreclit-o în consecință. Acum, sabia a fost restaurată și analizată de Serviciul de Arheologie al primăriei locale, ai cărei cercetători au datat-o în secolul al X-lea, când Valencia se numea Balansiya, potrivit unui comunicat.

„Această sabie are un design unic care îi conferă o mare valoare arheologică și de patrimoniu”, spune consilierul José Luis Moreno în declarație.

Arma a fost descoperită în 1994 pe strada istorică Chabàs, la nord de vechiul forum roman din Valencia – o zonă care „a fost ocupată de diverse culturi de-a lungul istoriei orașului”, scrie Aristos Georgiou de la Newsweek. Între anii 500 și 1000 e.n., forțele bizantine, vizigote și arabe au luptat pentru controlul Peninsulei Iberice, formată în principal din Spania și Portugalia. În primele secole ale acestei perioade, bizantinii, originari din Orientul Mijlociu, au pierdut peninsula în favoarea vizigoților din Europa de Vest. Apoi, începând cu anul 711, armatele unite de dinastia Omeiad- primul mare regim musulman din califatul arab – au adus întreaga peninsulă sub dominație islamică. Musulmanii, cunoscuți și sub numele de mauri, au numit regatul lor iberic Al-Andalus, un titlu modificat ulterior în Andaluzia.

Arheologul José Miguel Osuna a condus noua cercetare ca parte a unui studiu mai amplu al colecției de obiecte metalice din Valencia, care se întinde din epoca romană până în perioada medievală târzie. Fabricată din fier, sabia este scurtă, măsurând aproximativ 18 centimetri lungime. Conform declarației, mânerul său este decorat cu plăci de bronz și crestături pentru o manevrare ușoară. Vârful lamei este ușor curbat, creând confuzie în privința cronologiei, deoarece săbiile vizigote aveau o formă similară. (Probabil că designul reflectă evoluția modelelor vizigote anterioare.) Osuna și colegii săi au confirmat vârsta artefactului prin analiza straturilor de pământ sedimentar în care a fost îngropat.

Dimensiunile mici ale armei și lipsa unei protecții pentru mână sugerează că a fost folosită de un călăreț andaluz. Este singura sabie din epoca islamică descoperită vreodată în Valencia. Doar o singură armă comparabilă a fost excavată în Spania, la periferia orașului Cordoba. Descoperirile arheologice din această perioadă sunt rare în țară – și chiar și mai rare în Valencia din cauza caracteristicilor solului orașului.

Epoca islamică din Peninsula Iberică a fost o perioadă de „schimburi interculturale remarcabile între populațiile creștine, evreiești și musulmane”, notează Metropolitan Museum of Art pe site-ul său. În anii 900, Cordoba devenise „probabil cel mai mare centru intelectual al Europei”, adaugă muzeul. Stăpânirea musulmană a continuat până în jurul anului 1492, când o lungă perioadă de influență în declin a culminat cu cucerirea de către creștini a Granadei.

Mulțumită examinării recente a sabiei, spune Moreno, „avem o nouă comoară în această Excalibur islamică și o moștenire istorică a vechii Balansiya”.