STUDIU Schimbările climatice au contribuit la precipitaţiile abundente care au afectat Europa de Est în timpul furtunii Bettina din noiembrie, care a dus la ninsori abundente în Moldova, Bulgaria, România și Ucraina

Schimbările climatice au dublat riscul de ploi şi ninsori abundente în timpul unei furtuni care a lovit recent zona Mării Negre, conform unui raport al World Weather Attribution dat publicităţii marţi în Regatul Unit, transmite EFE, transmite Agerpres.

Analiza furtunii Bettina, care a afectat mai multe ţări din Europa de Est în noiembrie anul trecut, a fost realizată de zece oameni de ştiinţă de la World Weather Attribution, o organizaţie care analizează efectele încălzirii globale asupra fenomenelor meteorologice extreme.

Studiul a concluzionat că schimbările climatice provocate de om au făcut ca precipitaţiile să fie cu 5% mai intense şi de două ori mai probabile în cazul furtunii Bettina, care a adus ninsori abundente în Moldova, Bulgaria, România şi Ucraina, precum şi ploi abundente în mare parte din Peninsula Crimeea, estul Ucrainei şi Turcia.

Cel puţin 23 de persoane, majoritatea în Ucraina, au murit în timpul furtunii. Vânturile puternice, de până la 120 de kilometri la oră, au provocat valuri de furtună care, printre altele, au avariat barierele de protecţie ale podului din Crimeea care leagă Rusia de peninsula anexată.

Aproximativ 2,5 milioane de persoane au fost, de asemenea, afectate de pene de curent şi de pagubele la nivelul infrastructurii şi transporturilor.

Julie Arrighi, directoarea Centrului pentru climă al Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă online, că războiul dintre Rusia şi Ucraina „a exacerbat impactul furtunii Bettina”, afectând în special persoanele strămutate din cauza conflictului şi mai ales vârstnicii, copiii şi persoanele cu dizabilităţi.

Pentru a cuantifica efectul schimbărilor climatice în cazul ploilor şi ninsorilor abundente şi a vântului intens, oamenii de ştiinţă au analizat date înregistrate la staţii meteo şi simulări ale tiparelor climatice.

Intenţia lor a fost aceea de a compara schimbările survenite în cazul acestui tip de eveniment meteorologic în climatul actual, cu o încălzire globală de aproximativ 1,2 grade Celsius faţă de valorile preindustriale, şi climatul mai rece din acea perioadă, au explicat specialiştii în cadrul conferinţei de presă.

Studiul a analizat precipitaţiile medii pe trei zile (ninsoare şi ploaie, combinate) şi media vitezei maxime a vântului în aceeaşi perioadă, într-o zonă a Mării Negre care cuprinde regiuni din Ucraina, Rusia, Moldova, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia.

Comparând datele istorice, cercetătorii au estimat că, la nivelurile actuale de încălzire globală, viteze ale vântului precum cele aduse de furtuna Bettina sunt de aşteptat o dată la trei ani, în timp ce precipitaţii de aceeaşi intensitate vor avea loc, în medie, o dată la 20 de ani.

Experţii au remarcat că încălzirea cauzată de om este, de asemenea, cea care aduce mai multe precipitaţii sub formă de ploaie, în loc de ninsori, ceea ce poate conduce la inundaţii mai grave.

Influenţa schimbărilor climatice asupra vânturilor puternice din Europa de Est este mai puţin clară, au recunoscut autorii.

Mariam Zachariah, cercetătoare la Institutul Grantham pentru schimbări climatice şi mediu de la Imperial College din Londra, a declarat că rezultatele echipei „sunt în concordanţă cu analizele anterioare, potrivit cărora frecvenţa ploilor şi ninsorilor abundente din zona Mării Negre se intensifică odată cu schimbările climatice”.

Zachariah a precizat că cercetătorii au avut suficiente date la dispoziţie pentru a efectua această analiză, în pofida faptului că unele staţii meteorologice erau situate în zone de conflict.

În cadrul aceleiaşi conferinţe, Fredi Otto, de la acelaşi institut, a precizat că studiile acestui grup, având în vedere că sunt realizate cu multă rapiditate, sunt adesea revizuite ulterior de către colegi din comunitatea ştiinţifică, afirmând însă că până în prezent datele nu au fost niciodată puse la îndoială.

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.