STUDIU Schizofrenia, al doilea cel mai important factor de risc pentru deces asociat COVID-19, după vârstă

Schizofrenia ar putea fi unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru deces asociat COVID-19, după vârstă, conform unui studiu recent, citat de Live Science.

Cercetări anterioare au constatat că persoanele cu afecţiuni mintale, în special depresie şi schizofrenie – o boală ce provoacă distorsiuni ale gândirii şi percepţiei – prezintă un risc mai mare de infectare cu SARS-CoV-2, virusul care se află la originea COVID-19. Nu se cunoştea însă dacă tulburările mintale erau asociate de asemenea cu riscul de deces din cauza COVID-19.

În noul studiu, cercetătorii au analizat dosarele medicale de la 260 de pacienţi ambulatorii şi patru spitale din oraşul New York, pe baza evidenţei electronice a datelor medicale de la Universitatea din New York (NYU). Din 26.540 de pacienţi testaţi (aproximativ 4.500 de pacienţi au fost excluşi din diverse motive), 7.348 de adulţi au prezentat rezultate pozitive la testele COVID-19 în perioada 3 martie – 31 mai.

Cercetătorii au împărţit apoi pacienţii cu o tulburare psihiatrică înregistrată în una din trei categorii – spectrul schizofreniei, tulburare de dispoziţie sau tulburare anxioasă – şi i-au comparat cu pacienţii cu COVID-19 care nu fuseseră diagnosticaţi cu o tulburare psihiatrică. Specialiştii şi-au ajustat rezultatele în funcţie de sex, vârstă, rasă şi factori de risc cunoscuţi pentru COVID-19 (hipertensiune arterială, diabet, afecţiuni cardiace, boală pulmonare obstructivă cronică, afecţiuni renale cronice, fumat şi cancer).

Dintre cei peste 7.000 de adulţi care au avut rezultate pozitive pentru coronavirus în acea perioadă, 75 de pacienţi aveau antecedente de schizofrenie, 564 aveau antecedente de tulburare de dispoziţie, iar 360 suferiseră anterior o tulburare de anxietate. În total, 864 dintre pacienţii cu COVID-19 au murit sau au fost externaţi în centre de îngrijiriri paliative în termen de 45 de zile de la diagnosticare.

Cercetătorii nu au identificat o asociere între anxietate sau tulburare de dispoziţie şi deces din cauza COVID-19. Însă, ei au constatat că persoanele cu schizofrenie aveau un risc de aproximativ 2,7 ori mai mare de deces din cauza COVID-19 decât persoanele care nu prezentau această boală mintală – al doilea cel mai important factor de risc după vârstă.

Prin comparaţie, pacienţii cu vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani erau de 3,9 ori mai predispuşi să moară din cauza COVID-19 în comparaţie cu cei mai tineri (iar acest risc se dubla la fiecare zece ani după vârsta de 54 de ani), indiferent dacă sufereau de o tulburare mintală. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă sau diabet aveau un risc de 1,65 ori, respectiv 1,28 ori mai mare de deces asociat COVID-19.

„De aşteptat, şi totuşi surprinzător”, a declarat autorul principal al studiului, doctor Donald Goff, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină din cadrul NYU. Cercetările au indicat că persoanele cu schizofrenie au o speranţă de viaţă redusă cu până la 20 de ani, în medie, şi multe mor mai devreme de pneumonie şi boli virale, a precizat el.

Însă, această reducere a speranţei de viaţă a fost considerată a fi în mare parte o reflectare a altor factori de risc medicali şi comportamentali care însoţesc de obicei schizofrenia, inclusiv obezitatea, bolile de inimă şi fumatul. În acest studiu, persoanele cu schizofrenie au avut totuşi un risc mai mare de deces, în pofida faptului că autorii au ajustat datele în funcţie de aceste aspecte.

„Se pare că există ceva fie la boala schizofreniei sau posibil la medicamente care îi face să prezinte un risc cu adevărat ridicat de mortalitate”, a declarat Goff pentru Live Science. Spre exemplu, este posibil ca boala sau medicamentele să perturbe sistemul imunitar, a spus el. Cercetările anterioare au constatat că persoanele cu schizofrenie pot prezenta răspunsuri imune alterate şi variaţii ale genelor ce reglează răspunsul imun al organismului la infecţii.

„Acesta este un studiu extrem de interesant, în special în ceea ce priveşte rolul sistemului imunitar”, a declarat doctor Norbert Müller, profesor de psihiatrie la Universitatea Ludwig Maximilian din München, Germania, care nu a fost implicat în acest studiu. Unii psihiatri speculează că schizofrenia este asociată cu activarea sistemului imunitar şi a moleculelor de semnalizare proinflamatorii cunoscute sub numele de citokine, a spus el. O cauză frecventa a deceselor asociate COVID-19 este o reacţie exagerată a acelor citokine, cunoscută şi sub numele de „furtună de citokine”.

„Un astfel de mecanism ar putea juca, de asemenea, un rol în schizofrenie şi ar putea fi o cale comună a schizofreniei şi a cursului fatal în COVID-19”, a declarat Müller pentru Live Science. Dar şi genele care instruiesc şi reglează răspunsul imun ar putea juca un rol, a adăugat el. Totuşi, studiul a fost limitat de numărul redus de pacienţi cu schizofrenie, a notat specialistul şi, de asemenea, de lipsa datelor privind medicaţia pacienţilor (ceea ce menţionează şi autorii).

De asemenea, datele studiate au inclus doar pacienţi care au avut acces la tratament în sistemul medical al NYU şi au fost colectate în timpul vârfului focarului din oraşului New York, când au fost testate cu precădere persoanele cu risc ridicat şi simptomatice. „Erau rate atât de mari, întregul sistem era aproape de colaps, iar tratamentele nu erau la fel de eficiente ca cele din prezent”, a adăugat Goff. De atunci, „ratele absolute de mortalitate au scăzut peste tot, însă estimăm că acest lucru continuă să fie în mare parte adevărat, că persoanele cu schizofrenie prezintă un risc mai mare”, a mai spus el.

Goff şi echipa sa efectuează acum mai multe cercetări pentru a afla dacă există un motiv biologic pentru care pacienţii cu schizofrenie pot avea un risc mai mare. Însă, deocamdată, „am considerat că este important să aducem acest lucru în atenţia oamenilor”, a subliniat Goff. Persoanele cu schizofrenie ar trebui să fie printre cele „cu prioritate la vaccinuri”, a adăugat cercetătorul.

Concluziile studiului au fost publicate la data de 27 ianuarie în jurnalul ştiinţific JAMA Psychiatry.

Sursa: Agerpres