Studiu: Terapii pentru dermatita atopică / Schimbările climatice „rănesc” pielea / ”Un rol crucial îl joacă alergenii, cum ar fi polenul, care pot ajunge în organism prin piele

Faptul că poluarea și schimbările climatice au consecințe asupra sănătății noastre este de notorietate, iar un nou studiu, publicat de oamenii de știință americani în „Allergy”, adaugă o nouă piesă la puzzle-ul dermatitei atopice ( sau eczeme) care afectează milioane de italieni, atât în copilărie, cât și la vârsta adultă, scrie Corriere della Sera.

Autorii cercetării au efectuat o analiză a literaturii științifice privind riscurile legate de climă ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru persoanele care suferă de dermatită atopică, iar concluziile indică impactul acestora asupra răspândirii bolii, a severității și a crizelor sale, cu consecințe evidente asupra creșterii numărului de terapii necesare.

„Colegii noștri californieni au luat în considerare 10 riscuri climatice”, spune Maria Concetta Fargnoli, vicepreședinte al Societății italiene de dermatologie și boli cu transmitere sexuală (SIDeMaST ): supraîncălzirea, valurile de căldură, seceta, precipitațiile excesive, incendiile, inundațiile, furtunile, creșterea nivelului mării, schimbările climatice ale oceanelor și urbanizarea.

Datele evaluate proveneau din diverse studii, dintre care majoritatea analizau impactul unui singur factor climatic asupra dermatitei, dar fără a lua în considerare interacțiunile complexe dintre diferitele evenimente climatice și posibilele lor efecte „potențate”.

Numeroase cercetări anterioare clarificaseră deja o legătură directă între eczeme și poluarea aerului, iar acum se pare că supraîncălzirea, incendiile și urbanizarea, în special, au, de asemenea, efecte biologice directe.

„Ca să nu mai vorbim de faptul că poluanții din aer (particule și compuși organici volatili proveniți din trafic) cresc odată cu multe schimbări climatice”, continuă Fargnoli, șeful Unității de Dermatologie de la Spitalul San Salvatore din L’Aquila.

„Toate acestea afectează alterarea barierei cutanate, favorizând inflamația, provocând disbioză (adică un dezechilibru microbian cauzat de o creștere excesivă a bacteriilor „rele” pe piele) și declanșând mâncărimi. Toți factorii care contribuie la dezvoltarea și exacerbarea dermatitei”, spune el.

Bineînțeles, depinde foarte mult de zona geografică în care trăim și de climatul acesteia. „Există numeroși alți factori care contribuie la declanșarea dermatitei atopice sau la agravarea acesteia la cei care o au deja”, explică Antonio Costanzo, director de dermatologie la Istituto Clinico Humanitas din Milano.

„Un rol crucial îl joacă alergenii (cum ar fi polenul), care pot ajunge în organism prin bariera defectuoasă a pielii, prin alimente sau prin respirație. De asemenea, radiațiile ultraviolete și fumatul pot interacționa direct cu bariera cutanată și cu sistemele imunitare ale pielii, agravând eczema. În cele din urmă, există clima: căldura și frigul intens, împreună cu umiditatea prea mare și schimbările bruște de temperatură, sunt de obicei prost tolerate”, spune specialistul.

Pielea celor care suferă de această afecțiune este uscată și aspră la atingere și, în faza acută, prezintă pete de eczemă (pete roșii acoperite de vezicule pline de lichid care mai târziu se pot transforma în cruste) în zone caracteristice: în principal pe față, gât, decolteu, pliurile cotului sau genunchilor, mâini și picioare. Și se acutizează cu ușurință după stimuli precum transpirația, frecarea, contactul cu detergenți agresivi.

Ce se poate face? „Este importantă o atenție asiduă”, răspunde Costanzo:

„Este imperios necesar să se aplice creme emoliente care repară defectul de barieră al pielii și să se evite situațiile care pot agrava starea de uscăciune, cum ar fi purtarea de haine de lână sau sintetice, mediile prăfuite sau uscate, contactul cu săpunuri agresive și substanțe care irită sensibilitatea pielii atopice. Transpirația excesivă este un „dușman insidios”, la fel ca și îmbăierile prea frecvente”. Vestea bună este că terapiile disponibile astăzi pentru dermatita atopică sunt, în sfârșit, numeroase, eficiente și bine tolerate.

Dermatita atopică poate să apară la orice vârstă și, în funcție de acest criteriu, localizarea, manifestările clinice și evoluția pot fi diferite. Pielea pacienților cu dermatita atopică are o sensibilitate crescută și reacționează cu o intensitate mai mare la acțiunea factorilor externi.
Principalul simptom caracteristic al dermatitei atopice este pruritul predominant nocturn care interferează de cele mai multe ori cu calitatea somnului, semnalează Medlife.

Dermatita atopică la bebeluși este caracterizată, într-o fază inițială, de o uscăciune exagerată a pielii care poate afecta întreaga suprafață a corpului, exceptând zona scutecului. Ulterior pot să apară zone de roșeață cu scuame, fisuri și senzație de mâncărime intensă, în special la nivelul feței – obraji, scalp și pe suprafețele de extensie ale extremităților.

În cazul dermatitei la copii mai mari, semnele și simptomele (eritem, prurit sau chiar zone de piele îngroșată) sunt mai vizibile la nivelul pliurilor de la cot, în spatele genunchilor sau încheietura mâinilor. În unele cazuri, pot fi vizibile și în spatele urechilor, torace sau la nivelul picioarelor. Caracteristic copiilor cu dermatită atopică este prezența unui pliu suplimentar de la nivelul pleoapei inferioare, numit pliul Dennie – Morgan, deși absența lui nu exclude prezența afecțiunii.

Formele de debut ale dermatitei atopice la adulți sunt eczema mâinilor, a gâtului sau a pleoapelor (piele uscată acoperită de scuame fine, intens pruriginoasă). Pielea adulților cu dermatită atopică poate fi îngroșată (lichenificată) și închisă la culoare în unele zone (hiperpigmentată) din cauza scărpinatului excesiv, a evoluției îndelungate și a deshidratării pielii.